Cea mai mare cooperativă agricolă pe filiera laptelui din Transilvania îşi încurajează fermierii afiliaţi să treacă la mulsul robotizat pentru a face faţă constrângerilor legate de lipsa forţei de muncă.

Preşedintele Cooperativei Agricole Someş-Arieş, Mihai Horvat, susţine că generaţia tânără ar putea salva zootehnia datorită investiţiilor pe care sunt dispuşi să le facă în noile tehnologii…

Revista Ferma: Aţi pornit în 2011 cu foarte mult elan, dar în ultimii ani senzaţia este că aţi redus motoarele. Care este situaţia cooperativei în momentul de faţă şi cu ce provocări vă confruntaţi în prezent?

Mihai Horvat: Într-adevăr, s-a pornit cu speranţe mari, având la un moment dat aproape 80 de membri, iar în prezent numărul acestora s-a redus la 56. De la an la an, tot mai mulţi fermieri renunţă iar motivul principal ar fi lipsa forţei de muncă. Tânăra generaţie a sesizat acest pericol şi a investit în tehnologii noi, cum ar fi mulsul robotizat. Este practic singura soluţie de a ne menţine competitivi pe piaţă şi pentru a putea face faţă provocărilor actuale. Dacă discutăm strict despre mulsul robotizat, el vine la pachet şi cu o soluţie de management al turmei, ceea ce reprezintă din nou un mare avantaj. Pentru că de obicei acesta lipseşte în fermele zootehnice. Acesta a fost pe undeva şi motivul înfiinţării cooperativei, pentru a ajuta membrii să ajungă la un anumit nivel de dezvoltare.

În ultimii cinci ani, am pierdut 20 de ferme. Iar cauzele sunt multiple, de la îmbătrânirea populaţiei şi până la lipsa finanţării, ca să enumăr doar două dintre motive. – MIHAI HORVAT, Preşedintele Cooperativei Agricole Someş-Arieş

Revista Ferma: Aţi gândit cumva să urmăriţi nişte standarde pe care să le implementaţi în fiecare fermă?

Mihai Horvat: Problema a fost întotdeauna cum atingi acele standarde. Pentru că e nevoie de nişte paşi, fie în direcţia modernizării, fie spre digitalizare, cum se întâmplă mai nou, sau în sensul angajării unor specialişti. Iar cum aceştia din urmă sunt destul de greu de găsit, ne-au rămas puţine opţiuni. Noi ştim să mulgem o vacă, să o facem să fie sănătoasă, să obţinem un lapte curat şi să asigurăm hrana animalelor. Dar când vine vorba de costuri şi de managementul fermei în general, există încă destule carenţe. De aceea consider că trecerea la mulsul robotizat reprezintă o oportunitate pe care nu trebuie să o ratăm. Pentru că el ne ajută şi pe partea de management, ne ţine costurile sub control şi ne oferă o evidenţă clară asupra efectivului de animale.

Revista Ferma: Ce anume împiedică, atunci, adoptarea acestor tehnologii moderne?

Mihai Horvat: În primul rând o astfel de investiţie este destul de costisitoare. Dar mai există şi această diferenţă de mentalitate între generaţii. De regulă, tinerii sunt cei mai interesaţi şi dornici să investească în noile tehnologii, în timp ce fermierii mai în vârstă au anumite reticenţe. Pe de altă parte, generaţia nouă vede această problemă ca pe un risc existenţial. Tinerii nu vor să mai lase lucrurile să meargă din inerţie şi pun în balanţă costurile de producţie. Realitatea este că în ultimii cinci ani noi am pierdut 20 de ferme. Iar cauzele sunt multiple, de la îmbătrânirea populaţiei şi până la lipsa finanţării, ca să enumăr doar două dintre motive.

Revista Ferma: Asocierea aceasta în ce măsură îi ajută pe fermieri?

Mihai Horvat: Ideea centrală a Cooperativei Agricole Someş-Arieş este că fermierii mici, dacă sunt organizaţi, împreună pot deveni o forţă. Practic, prin această voce comună ne putem aşeza la aceeaşi masă cu fermierii mari. Iar beneficiile sunt uşor de cuantificat. Fie că vorbim de un preţ mai bun de valorificare a producţiei sau pentru achiziţia inputurilor, prin gestionarea la comun a logisticii, fie prin diseminarea informaţiilor şi chiar prin serviciile pe care le oferim membrilor noştri. Comunicarea este transparentă iar fermierii au înţeles că prin această asociere au numai de câştigat.

Revista Ferma: Ce fel de servicii oferiţi membrilor cooperativei?

Mihai Horvat: Spre exemplu, fermierii pot contracta aceeaşi firmă de contabilitate pe care o foloseşte şi cooperativa iar asta îi mai scuteşte din povara birocratică. Îi ajutăm şi cu documentaţiile, oferindu-le practic consultanţă. De asemenea, punem la dispoziţia membrilor cooperativei serviciile medicului veterinar.

Revista Ferma: Nu aţi luat în calcul şi vaca de carne? În condiţiile în care există o tendinţă de diversificare a producţiei în rândul crescătorilor de animale…

Mihai Horvat: Am pornit cu vaca de lapte, dar în momentul de faţă cooperativa noastră face serviciul de control al producţiei şi la vaca de carne. Nu cred însă că trebuie să ne dezvoltăm mai mult în această direcţie. Avem destule pe cap şi aşa. Noi ne ocupăm şi de achiziţii, avem flota noastră de cisterne pentru transportul laptelui către procesatori. Contractele noastre sunt cu vânzare directă în fabrică – aproape 800.000 de litri lunar. Ne-ar fi destul de greu să ne mai ocupăm şi de altele.