Marian și Mădălina Andreea Pivniceru, din Șerbotești, comuna Solești, jud. Vaslui, și-au câștigat renumele de apicultori profesioniști, fiind prezenți cu produsele lor în întreaga regiune a Moldovei.

Ambii s-au pregătit în alte domenii decât agricultura, respectiv învățământ – Mădălina Andreea este profesoară de educație fizică și sport în comună iar Marian lucrează în sectorul de taxe și impozite.
Cu toate acestea, de la două familii de albine dăruite de către bunicii Mădălinei, au ajuns astăzi la o fermă apicolă cu 200 de familii de albine, reușind să dezvolte și un sector de procesare a mierii și de obținere a produselor apicole.

DE LA DOUĂ, LA 200 DE FAMILII

“Soțului meu i-a plăcut foarte mult activitatea din stupina bunicilor mei paterni și a spus că ar vrea să încercăm și noi să creștem albine. Eu am fost de acord iar bunica a anunțat că ne dăruiește doi stupi. Soțul a fost cam supărat pe numărul mic de familii de albine, dar bunica ne-a asigurat că, dacă albinele din cei doi stupi ai noștri vor trăi, va suplimenta darul și s-a ținut de promisiune. În următorul an, de la două familii, am ajuns la patru familii și, an de an, activitatea apicolă a devenit mai intensă și chiar ne-am produs singuri mătcile, pentru a înmulți numărul de familii de albine. Acum, cu cele 200 de familii la care am ajuns mergem și în pastoral, în țară”, spune Mădălina Andreea Pivniceru.
Cei doi soți obțin diferite produse apicole, pe lângă sortimentele de miere cu care au intrat pe piața de profil. Produc miere de rapiță, miere de mană, miere de tei, miere de salcâm, polen, faguri cu miere, ceară și figurine din ceară, balsam de buze pe bază de propolis, ceară, miere, ulei de cocos și de măsline etc.
Vor să diversifice gama de produse, inclusiv cu noi mixuri de miere. Anul acesta au făcut miere cu nucă, miere cu muguri de brad și, de asemenea, un mix cu propolis și polen, foarte bun pentru imunitate. Pe partea de apicultură, un alt proiect prioritar este certificarea ecologică.

PROIECTE PENTRU MODERNIZARE

Cu scopul de a-și valorifica munca în cel mai profitabil mod, cei doi tineri fermieri vasluieni au ales să își contureze foarte precis direcțiile de livrare a produselor, respectiv să își formeze un grup de clienți fideli și să fie prezenți la cât mai multe târguri și evenimente de profil.
”La început, livram aproape toată cantitatea de miere la asociația de profil, dar prețurile erau destul de mici. Ulterior, ne-am format clienți stabili și cunoscuți iar pentru această evoluție și-a spus cuvântul calitatea produselor. Acum, pot să afirm că avem o piață a mierii și produselor noastre apicole. Dar, ne-a trebuit peste un deceniu ca să ajungem aici și am realizat foarte multe investiții pentru a obține produse de calitate. Ne place ceea ce facem și vrem să accesăm noi proiecte europene, pentru modernizarea activității”, povestește antreprenoarea.
În anul 2013 au accesat un astfel de proiect și au reușit să achiziționeze ustensile necesare desfășurării activității, dar nu pentru procesare. O altă parte foarte bună a acelui proiect a fost că le-a oferit prilejul de a învăța să realizeze documentațiile specifice și să nu fie speriați de monitorizare și control. Au făcut totul ca la carte, dar cu multă muncă!

POVESTEA LAVANDEI DIN SOLEȘTI

În paralel cu activitatea de creștere a albinelor, în urmă cu trei ani au început să cultive lavandă și au făcut inclusiv pasul către activitatea de procesare a lavandei.
„Nouă nu ne place să stăm și, în povestea lavandei de la Solești, tot soțul meu a fost inițiatorul. Niciodată n-am zis nu în ceea ce și-a dorit și, când am auzit că ar vrea să cultivăm lavandă, am fost de-acord să încercăm. Și am descoperit că este un produs magic. Lavanda, uleiul esențial ajută pentru arsuri, iritație pe piele, acnee, orice înțepături de insecte. Pe pielea noastră am testat și am rămas uimiți de puterea și calitatea produsului.
În anul 2020, am luat butași de la Galați și am înființat un hectar de lavandă. În primul an, doar am tuns cultura și am lăsat-o pe sol, fiind rară. Ne-a fost greu, la început. Nu găseam nici piață de desfacere. Anul trecut a fost prima dată când am procesat lavanda, mai exact am obținut uleiul și apa de lavandă. În toamna 2022, la Vaslui, a fost primul târg la care am participat cu produse din lavandă. Aveam doar săculeți și câteva buchețele cu lavandă, apa și uleiul de lavandă”, spune tânăra vasluiancă.

MIEREA ȘI LAVANDA SE VÂND CEL MAI BINE LA TÂRGURI

Cea mai mare problemă cu care se confruntă este lipsa forței de muncă, deoarece cultura trebuie prășită manual.
Cât privește desfacerea produselor, cea mai profitabilă participarea la târguri. ”De acolo, ne vin și idei de noi produse. Vine un client și solicită anumite produse, iar dacă nu le am, automat le fac și, următoarea dată, pot să răspund cerințelor. De exemplu, facem balsam de buze sau avem un amestec de ulei de cocos cu ulei de lavandă care este foarte bun împotriva coșurilor, iritațiilor sau ca deodorant, ca să nu le folosim pe cele industriale pline de chimicale. Folosim produse naturale. Avem lumânări cu ulei de lavandă, creioane nazale, unt de corp pentru catifelarea pielii și refacerea epidermei, apă de lavandă, unguent cu lavandă, săculeț cu floare de pus la mașină, ulei esențial, sare de baie cu lavandă, săpunuri etc. Prin această diversificare, după doi ani de investiții și după experiența din anul acesta, putem spune că este o activitate independentă, adică se susține singură și nu mai este nevoie să aducem bani din altă parte”, mai puncta Mădălina Andreea Pivniceru.

VIITORUL E ÎN MÂNA COPIILOR!

În domeniul lavandei, proiectul celor doi vasluieni este acela de a realiza propria distilerie, prin accesarea unei măsuri cu finanțare europeană. Mai ales din cauza lipsei forței de muncă, deocamdată nu se gândesc la extinderea suprafeței cu lavandă. Așteaptă eventuale „întăriri” de la copii, Radu (15 ani) și Bianca Maria (12 ani), cărora ar vrea să le transfere nu doar admirația pentru albine și lavandă, ci și dorința de a continua activitățile din ferma lor complexă pe care au denumit-o „Aurul vieții”.

Cultura de lavandă se află în perioada de conversie, în vederea obținerii certificatului bio!

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi