Inginerul agronom Marius Botea este director tehnic în cadrul grupului Holde Agri Invest și administrează 17.000 de hectare de teren arabil, situate în mai multe ferme din sudul țării. În primăvară acestui an ne-am întâlnit în ferma din Roșiori, județul Teleorman, și am discutat despre abordarea agronomică pe care fermierii o pot avea la cultura de rapiță, în anii dificili.

Ne-a mărturisit atunci că rapița este una dintre culturile sale preferate, iar pentru a avea profit, obiectivul trebuie să fie acela de a obține producții stabile și de a ține cât mai bine sub control costurile. În toamna anului trecut a implementat o strategie prin care a redus consumul de inputuri cu 30%, mizând pe producții similare cu cele ale unui an normal.

Obiectivele realiste îți permit să faci economie

Adept al tehnologiei minim-till, Marius Botea a decis ca pe cele aproximativ 750 de hectare cultivate cu rapiță în ferma de la Roșiori să aibă o normă de semănat de 40-42 de boabe pe metrul pătrat și să reducă cu cel puțin o treime administrarea de îngrășăminte (fosfor și azot). Mai precis a ales să aplice îngrășămintele în funcție de etapele de dezvoltare și evoluția culturii.

„Până la un anumit punct vii cu îngrășământul pentru a uniformiza, iar după aceea te axezi pe plantele din zonele bune, pentru a avea o producție ceva mai mare. În zonele slabe, dacă nu ai atins deja un anumit nivel de vegetație este foarte dificil să mai scoți ceva. Contează foarte mult momentul în care aplici îngrășămintele și tratamentele. Dacă nu vrei să cheltuiești bani pentru a îngrășa buruienile este foarte important să ții cont de toți parametrii din mediu și de evoluția culturii tale. Noi am redus din îngrășăminte, iar din tratamente am tăiat foarte puțin: de exemplu atunci când am văzut că nu sunt ploi, am redus doza la fungicid.
Din punctul meu de vedere, cel mai important este ca fermierul sau agronomul să își stabilească obiective realiste și să se adapteze din mers la evoluția propriei lui culturi. Nu poți să vii nici cu cantități mari de îngrășăminte atunci când plantele nu au ploaie, pentru că degeaba dai banii pe ele, dar nici nu poți să renunți la tratamente sau la îngrășăminte, pentru că nu vei mai avea producție. E o linie fină în ambele părți și agronomul trebuie să caute mereu soluția optimă”, ne declara directorul tehnic de la Holde Agri, în urmă cu câteva luni.

Vizionează următorul videoclip pentru a afla care sunt celelalte elemente pe care directorul tehnic, Marius Botea, le-a inclus în strategia sa:

La ce sezon a fost, nu pot spune că e rău

Acum, la finalul campaniei de recoltat am revenit la Marius Botea pentru a afla ce producții a obținut și dacă planul inițial privind reducerea costurilor a avut rezultatele scontate.

„Anul acesta producția medie la rapiță a fost destul de mică, însă nu din cauza strategiei agronomice ci a condițiilor meteo. Pe solele unde am filmat am avut rezultate bune. La hibridul PT303 media a fost de 3,2 tone/hectar, iar la Umberto am obținut 2,9 tone/hectar. Față de alte sezoane diferențele semnificative au fost la masa per 1000 de boabe. Pentru că nu au fost ploi, aici s-a pierdut foarte mult.
A contat enorm momentul în care a răsărit rapița. Acolo unde a prins câteva ploi și a ieșit în septembrie producțiile medii au fost bune, în jur de 3 tone și peste. Problema a fost la rapița care a răsărit abia în noiembrie, acolo producțiile au fost slabe, în jur de 2 tone în medie. Totuși dacă ne gândim că a răsărit abia în noiembrie, și că februarie și martie au fost deosebit de secetoase, cu doar câteva ploi în aprilie, chiar și o masă la 1000 de boabe mică e ceva”, a afirmat directorul tehnic al grupului Holde Agri.

Strategia a dat roade la grâu

„Sincer, nu cred că dacă dădeam 180 de kg sau 150 de kg substanță activă de azot la rapiță aș fi făcut mai mult. Pur și simplu seceta a fost atât de severă încât e mai bine că am tăiat din îngrășăminte, pentru că am făcut economie. Am aplicat aceiași strategie și la grâu, iar cea mai mare producție am avut-o într-o fermă unde am redus drastic a doua fertilizare. Însă acolo a plouat mai mult, cel puțin 2-3 ploi în plus, și asta a făcut diferența. Voi continua strategia cu minus 30% inputuri și în următorul sezon agricol, dar voi încerca să semăn rapița cât mai repede, pentru că am văzut anul acesta că orice ploaie contează”, a adăugat Marius Botea.

În actualele condiții climatice, ar fi fost bani aruncați pe fereastră

„Fiecare dintre noi putem să gândim diverse strategii agronomice, dar fără apă, orice am face, nu contează. Realitatea ne arată că nu poți să îți mai stabilești ca obiectiv să faci 4 tone la rapiță. Poți să speri, dar nu e un plan pe care să te poți baza. De aceea eu cred că s-au terminat vremurile când dădeam 70-80 kg de fosofor la hectar sau 180 de kg de azot. În condițiile climatice de anul acesta, dacă dădeai aceste îngrășăminte, ar fi fost bani aruncați pe fereastră.
Pentru sezonul viitor voi semăna 5000 de hectare de rapiță, din care 1000 de hectare în no-till. Voi începe după 10 august și până la 1 septembrie vreau să fiu gata cu toate cele 5000 de hectare. O să plec de la un plan de 110-120 de kg de azot și 50 de kg de fosfor, dar la fel ca în acest an îl voi adapta pe parcurs”, a încheiat specialistul de la Holde Agri.