Este cunoscut faptul că organismul se apără împotriva infecţiei prin mobilizarea leucocitelor care luptă împotriva bacteriilor şi opresc răspândirea infecţiei în corp. În cazul unor agresiuni minore, numărul leucocitelor este redus, dar în cazul unor infecţii agresive numărul leucocitelor este mare. Testul este posibil ca urmare a ruperii membranei celulare a leucocitelor din lapte, fapt care face posibilă reacţia ADN-ului celular cu reactivul soluţiei de testare, rezultând gel sau aglutinări în flocoane.
Testul este o metodă utilă pentru detectarea mastitelor subclinice; dacă se face evidenţa lunară a tuturor vacilor, screening-ul poate aduce informaţii utile, cum sunt:
– detectarea timpurie a inflamaţiei glandei mamare, urmată de tratament eficient şi prompt;
– continuarea depistării prin examene de laborator, pentru obţinerea diagnosticului;
– reducerea la minimum a stricăciunilor în parenchimul glandei mamare;
– controlul pierderilor producţiei de lapte.

Procedura de efectuare a detecţiei mamitei prin CMT
Procedura de efectuare a detecţiei mamitei prin CMT presupune amestecarea unor cantităţi de 2-2,5 ml lapte şi surfactant în proporţii egale, pe o paletă de plastic cu patru godeuri, câte unul pentru fiecare mamelon. Testul (Grupaj foto 5) se defăşoară astfel:
1) se îndepărtează primele două jeturi de lapte şi se dezinfectează mameloanele (grupaj foto 5 – stânga sus);
2) se mulg alte 1-2 jeturi de lapte pentru fiecare godeu al paletei corespunzătoare fiecărui sfert (grupaj foto 5, mijloc sus);
3) se înclină paleta la 45-50 grade pentru a egaliza cantitatea de lapte din fiecare godeu (cca. 2 ml (grupaj foto 5, dreapta sus);
4) se adaugă, în volume egale, soluţia cu surfactant (grupaj foto 5, stânga jos);
5) se mişcă paleta pentru a asigura amestecarea laptelui cu soluţia de testat (grupaj foto 5 dreapta jos);
6) se interpretează viscozitatea, aglutinarea şi schimbarea culorii amestecului.
Reacţia se apreciază pe o scală de la 0 sau N (când amestecul rămâne neschimbat) până la 3 (când amestecul formează un gel aproape solid); începând de la punctajul 1 se consideră că reacţia este pozitivă (vezi tabelul).

Alţi factori determinanţi ai unui număr mare de leucocite
Testul CMT are o sensibilitate acceptabilă. Trebuie subliniat faptul că sunt şi alţi factori, în afara mamitei, care au ca efect creşterea numărului de leucocite, respectiv surprinderea unei reacţii pozitive la CMT, după cum se pot exemplifica:
– reacţia pozitivă, care apare la 1-2 săptămâni post-tratament;
– colostrul;
– afecţiuni sau răni ale mameloanelor;
– fluctuaţii ale vidului din instalaţia de muls;
– traumatisme ale ugerului;
– perioada de estru;
– alte afecţiuni ale vacii – inflamaţii uterine sau ale membrelor.
Testul CMT este uşor de utilizat în adăpost sau în sala de muls, este rapid, are rezultate acceptabile şi este ieftin, motiv pentru care se recomandă utilizarea lui.
Dacă suspicionăm şi tulburări metabolice sau dezechilibre în furajare, atunci se recomandă prelevarea a 50-60 ml lapte care, ulterior, în condiţii de laborator (în cazul nostru Autolaborator, Foto 6) sunt supuse atât analizei fizico-chimice, cât şi privind numărul de celule somatice – din considerente legate de cercetare, interesează exact numărul de celule, trendul acestora între două măsurători consecutive, precum şi raportul neutrofilelor în cadrul celulelor somatice.
Ca alternativă bună la depistarea mamitelor se utilizează Testul pentru lactat dehidrogenază, care interferează mai puţin cu cauzele din care are loc creşterea numărului de leucocite.
În încheiere, sperând că informaţiile furnizate vor fi de folos în depistarea infecţiilor glandei mamare, după mai bine de un an de activitate în domeniul depistării, diagnosticului şi tratamentului infecţiilor glandei mamare, cu îngrijorare scriem faptul că depistarea fără diagnostic nu are nici o valoare, iar tratamentul fără antibiogramă este mai grav decât lipsa tratamentului.
Vom reveni!

Etape în utilizarea CMT
Sursa: Prelucrare după http://www.infovets.com/

Activitatea de depistare a mamitelor şi analiza gradului de sănătate a producţiei de lapte în Autolaborator – Determinarea celulelor somatice cu ajutorul echipamentului DeLaval cell counter DCC şi a compoziţiei fizico-chimice a laptelui cu ajutorul echipamentului Funke Gerber Lactostar Dairy Analyser în ferme partenere ale Unităţii de Extensie.
Echipa BIOAMR, Abordarea bioeconomică a agenţilor antimicrobieni – utilizare şi rezistenţă, proiect finanţat de către UEFISCDI, PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0361

PUNCTAJUL ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBŢINUTE PRIN CMT

Sursa: Ioan Huţu, Lucrări practice pentru studenţii de la medicină veterinară, 2019 –

Articol publicat în revista Ferma nr. 15/242 (ediţia 1-14 septembrie 2019)