Se știe că albinele din țara noastră iernează în aer liber. Deși astfel consumul de hrană este mare, cheltuielile pentru construirea unor adăposturi pentru iernat și pentru transportarea albinelor în adăposturi ar fi mult mai mari.

În noiembrie, albinele făcând ultimul zbor de curățire, își îmbunătățesc activitatea de iernare. Când apar primele temperaturi scăzute (6-8oC), ghemul de iernare este complet constituit. El se strânge sau se desface în raport cu creșterile sau scăderile succesive ale temperaturii atmosferice. 

Ghemul de iernare și formarea puietului

Coaja ghemului de iernare are o grosime de 2-7 cm și temperatura optimă este de 8-10oC. Albinele își așează capul în coajă, aranjându-se în mai multe straturi unele sub abdomenul altora, ca și țiglele pe casă. Miezul din centrul ghemului de iernare este compus din matcă și din albinele care nu stau atât de înghesuite unele în altele.

Albinele consumă miere și emit periodic un bâzâit continuu, frecându-și în același timp piciorușele de restul corpului, producând intermitent căldura, care este radiată dinspre miez spre exterior. Matca depune ouă și începe creșterea puietului în centrul ghemului de iernare. Aici, temperatura minimă este de circa 13,9oC. În prima parte a iernării, la 15-20 ianuarie, temperatura din centrul ghemului de iernare nu depășește 25oC. În partea a doua a iernării (sfârșitul lui ianuarie – începutul lui februarie), temperatura începe să crească și se menține la 34-36oC. 

Temperatura din centrul ghemului de iernare trebuie să se mențină constant, indiferent de temperatura exterioară sau, cea din interiorul stupului. Numai așa puietul crește în condiții bune.

Spațiul din stup unde se formează ghemul de iernare are o temperatură cu 1-2oC mai mare decât cea din afara stupului.

Pregătiri pentru sezonul rece 

Pentru iernarea optimă (ireproșabilă) a familiilor de albine, în stupină trebuie asigurate:

• liniștea perfectă, împiedicând accesul păsărilor și a altor animale la stupi; la urdinișuri se vor monta gratii împotriva pătrunderii șoarecilor; vatra de iernare trebuie să fie aleasă corespunzător;

• se asigură hrană suficientă, de calitate, la care albinele să aibă ușor acces;

• atenție la sănătatea perfectă a familiilor de albine, prin efectuarea, chiar și preventiv, a tratamentelor necesare;

• mătcile trebuie să fie tinere (unul, cel mult doi ani), de calitate, blânde și neroitoare;

• Stupii trebuie să aibă asigurată ventilația, să nu aibă fără fisuri, să fie curați și dezinfectați. Cuibul va fi termoizolat. 

În stupină, în luna noiembrie, se supraveghează familiile de albine prin vizite periodice și se „ascultă” stupii; se stimulează zborurile de curățire în zilele însorite și călduroase; se continuă lucrările de protejare a stupinei de acțiunea vânturilor dominante, montând paravane sau alte materiale de protecție; se topesc resturile de ceară și fagurii ce trebuie reformați; în vederea refolosirii stupilor de rezervă în anul următor, aceștia se vor recondiționa, curăța, dezinfecta și vopsi.

În atelierul stupinei se va asigura în cele mai bune condiții protejarea fagurilor de atacul dăunătorilor, de degradare. Fagurii necorespunzători se prelucrează, iar ramele se curăță de ceară și de propolis și se dezinfectează.

Alte măsuri organizatorice privesc: înlocuirea cerii pe faguri artificiali, colectarea semințelor de plante melifere, însămânțarea sub zăpadă a faceliei și a coriandrului, procurarea inventarului și a materialelor necesare pentru sezonul apicol următor.

Informații preluate din revista România apicolă, nr. 10 – Octombrie 2014

ȘTIAȚI CĂ…

• Agresivitatea albinelor depinde nu numai de rasă, dar și de factori cum ar fi: presiunea atmosferică ridicată, prezența în aer a electricității, vântul sau lipsa de cules. De asemenea, îmbrăcămintea de culoare închisă – în special negru -, pulovere de lână, mirosurile de șampon, deodorant, parfum, alcool sau de ceapă pot stârni agresivitatea albinelor.

• În iarnă intrăm cu albinele crescute în lunile august și septembrie, uneori chiar în octombrie, multe trăind până în luna mai. Cele crescute în prima jumătate a lui iulie nu sunt viabile.

• „Legea celor 40 de zile” în apicultură se referă la cele 40 de zile din momentul depunerii oului de matcă împerecheată până în momentul ieșirii albinei zburătoare din stup. De exemplu, dacă așteptăm culesul de salcâm la 1 iunie, familiile vor fi stimulate cu 6 săptămâni înainte, adică începând cu a doua decadă a lunii aprilie.

• Albinele adună propolis mai mult toamna. Tot acum, ele fixează ramele, obturează crăpăturile pereților interiori ai stupului, evitând pătrunderea aerului rece și a curenților.

• Albinele depun polenul numai în celulele de lucrătoare, fiindcă, pentru a presa polenul, au nevoie de un sprijin pe care celulele de trântor nu-l pot avea; diametrul celulei de trântor mai mare condiționează respectivul instinct.

• Albinele amorțesc la temperaturi mai mici de 8oC. De aceea este bine să punem capcanele pentru viespi, care încă mai zboară și fură mierea din stupi.

• 7 decembrie este ziua Sfântului Ambrozie – patronul albinelor și ocrotitorul apicultorilor.

• În Antichitate, albina era simbolul curățeniei și al purității, simbolul autorității; în vechiul Egipt, albina îl reprezenta pe faraon.