Loredana Adam din localitatea Codlea, județul Brașov, lucrează alături de familie o suprafață de circa 200 de hectare, pe care cultivă grâu, orz, rapiță, ovăz, porumb, ceapă și cartofi. Cea din urmă ocupă anual o suprafață de 30 de hectare, fiind de altfel și cultura preferată a reprezentantei Lorad Agro SRL.

„Pot spune că pentru mine cartofii sunt o pasiune. Dintre toate culturile pe care le-am avut de-a lungul anilor cartoful mi-a rămas la suflet. Vin zilnic și verific aceste culturi, iar primele loturi de cartofi le-am avut în 1992-1993. Practic, din momentul în care m-am căsătorit și am început să activez și în agricultură, am pornit la drum cultivând cartofi. E o cultură foarte frumoasă dar cu multe provocări agronomice, care necesită implicare, investiții și tehnologii dedicate exclusiv sau aproape exclusiv ei”, ne-a declarat Loredana Adam.

Atenție și îngrijire – tratament pentru oameni și plante

„La bază sunt asistent medical, iar până de curând am lucrat și la spital și la fermă. Am învățat în timp să fac agricultură pornind de la cele câteva hectare pe care le moștenise soțul meu. Am prins repede drag de agricultură, am urmat cursurile USAMV București și am îmbrățișat și profesia de inginer agronom.

Eu cred că atât activitatea de asistent medical, cât și cea de inginer agronom împărtășesc aceleași principii: în spital oamenii au nevoie de atenție și de îngrijire, iar în câmp plantele au aceleași necesități. Dacă le oferi atenție și îngrijire te vor răsplăti prin recoltă”, a adăugat fermiera din Codlea.

Investiția în cultură: 10.000 de euro pe hectar

În ferma Lorad Agro suprafețele cultivate cu cartofi sunt împărțite în trei, fiecare având aproximativ 10 hectare: prima este destinată obținerii de sămânță certificată, cea de-a doua o reprezintă cartofii de consum, iar pe ultima treime se regăsesc cartofii pentru industrializare.

„Avem un contract cu o firmă care preia cartofii și îi procesează în chipsuri, avem cartofi de consum pe care îi comercializăm direct către consumator și avem cartofi de sămânță. O parte din sămânță o aducem din import, din Germania, dar și noi certificăm anual sămânță. În acest sezon avem 5 soiuri la certificare, care acoperă circa 10 hectare, iar în total, cu tot cu cartofii de consum și chipsuri, cultivăm 7-8 soiuri diferite de cartofi, fiecare cu proprietățile lor agronomice și alimentare specifice.

De la înființarea culturii și până la recoltarea ei, fără a include neapărat și partea de sortare pe categorii și ambalarea în saci de plasă, costurile pentru un hectar de cartofi ajung și la 10.000 de euro. Ulterior se adaugă partea de depozitare, care necesită o serie de cerințe speciale privind luminozitatea, temperatura și umiditatea”, ne-a explicat Loredana Adam.

Arșița usucă tot

Până în acest an temperaturile extreme și seceta prelungită păreau au fi fenomene specifice regiunilor agricole din estul și sudul țării, însă actualul sezon agricol ne arată că nu doar Bărăganul sau Dobrogea sunt vulnerabile, ci și zone care în mod normal sunt recunoscute pentru cantitățile însemnate de precipitații, precum depresiunea Brașovului.

„Credeam că noi aici suntem la munte și suntem feriți de astfel de fenomene, pentru că mai mereu aveam precipitații. Acum însă ne-am confruntat cu temperaturi record, care nu s-au înregistrat niciodată în zona noastră. Sau, dacă s-au mai înregistrat, au fost cu totul excepționale, câteva ore într-o zi. Acum avem valuri de căldură și arșiță zilnic, pe perioade lungi de timp.

În aceste condiții oamenii suferă, dar și cartofii suferă. În această perioadă ar fi trebuit ca vrejii și frunzele plantelor să fie verzi, iar tuberculii să fie încă în creștere. Însă, în lipsa apei și cu temperaturi caniculare, vrejii au început să se usuce; sunt cuiburi întregi în care nu doar că frunzele sunt pălite, ci și vrejii sunt complet uscați”, a afirmat fermiera din Codlea.

”E cea mai gravă situație cu care ne-am confruntat vreodată!”

„Noi ne rugăm și sperăm ca ceea ce a rămas verde să mai reziste 2-3 săptămâni, dar efectiv avem nevoie de mila celui de sus, pentru că este o situație pe care noi nu o mai putem gestiona. Arșița din această perioadă este cea mai mare problemă cu care ne-am confruntat. În cei peste 30 de ani de când cultiv cartofi, îmi e greu să identific o situație care să fi fost la fel gravă precum această arșiță.
Degeaba ai o sămânță bună de cartofi, degeaba ai un sol bun, degeaba faci toate tratamentele necesare și încerci să folosești o tehnologie mai bună, dacă Dumnezeu vrea doar să ți arate roadele și să nu te poți bucura de ele, ți le ia”, a adăugat Loredana Adam.

”Nu fac pronosticuri, pot doar să sper”

Întrebată dacă poate să estimeze pierderile din acest sezon, reprezentanta Lorad Agro ne-a declarat că:

„Eu nu fac niciodată pronosticuri, abia după ce văd producția recoltată și sortată pot spune ce am realizat și ce nu am realizat într-un sezon. Am întotdeauna speranță și sunt optimistă, chiar dacă situația actuală din câmp este gravă. Avem noroc, dacă îl putem numi așa, că această arșiță a venit mai spre finalul perioadei de vegetație și cu siguranță vom avea ce recolta. Acum, cât va fi producția din acest an, doar Dumnezeu știe.

În plus, în actualele condiții nici când ai recoltat nu poți nu poți să tragi definitiv linie, pentru că prețul de comercializare nu ține doar de fermier sau de recolta obținută, ci și de ce se întâmplă în afara fermei: de fluctuațiile de pe piață sau de costurile de înființare al culturilor (în special de prețul inputurilor).”

”Nu e nici o bucurie să livrezi la hipermarket, noi am renunțat!”

În ce privește valorificarea producției, cartofii cultivați de familia Loredanei Adam sunt livrați fie către industrializare, printr-un contract cu un producător de chipsuri, fie în mod direct, din depozitul fermei, către clientul final.

„O parte din producție sunt cartofii pentru chipsuri, pe care îi livrăm procesatorului cu care avem contract, o altă parte sunt cartofii de sămânță pe care îi vindem către alți fermieri care vor să cultive cartofi, iar restul sunt cartofii de consum pe care îi vindem consumatorului final, direct din depozit. Avem clienți care își fac stocul de cartofi pentru masă de la noi, dar avem și clienți HORECA care își aprovizionează restaurantele cu acești cartofi. Noi ambalăm cartofii de consum în saci de plasă de 25 de kg, pe care cumpărătorii îi achiziționează ca atare.

Am avut în trecut o ofertă de la un retailer, dar condițiile puse de ei ni s-au părut aproape imposibil de acceptat. Eu nu cred că este o mândrie sau o bucurie să livrezi la hipermarket; din contră, multe dintre pretențiile lor sunt în dezavantajul fermierilor.

Ni s-a propus să livrăm marfa dar să fim plătiți doar în momentul în care acea cantitatea era vândută la raft. Dacă din diverse motive acei cartofi sufereau pagube sau nu mai aveau aspectul dorit, ei voiau să îți dea acei cartofi înapoi.

Ori, din momentul în care cartofii părăsesc ferma și până ajung în coșul consumatorului sunt mulți factori pe care noi nu îi putem controla. Pot apărea înțepături sau zgârieturi de la manevrarea lor sau pot căpăta acel aspect ușor înverzit pe anumite părți pentru că nu au fost depozitați corespunzător și au fost expuși la lumină (cartofi clorofilați cum îi numim noi). Toți acești cartofi ei voiau să ni-i dea înapoi ca rebut, chiar dacă noi nu aveam nici o responsabilitate pentru modul în care marfa a fost manipulată și stocată în depozitele lor.

Am renunțat la acea posibilă colaborare în momentul în care am văzut cum arăta depozitul acelui hipermarket, nu erau condiții pentru a păstra cartofi acolo.

Noi am investit și avem în depozitul nostru un sistem special conceput pentru a păstra cartofii în condiții optime: plecând de la sursele de iluminare, continuând cu temperatura și umiditatea. Modul în care se face depozitarea este esențial pentru orice producător de cartofi, mai ales pentru noi care certificăm și sămânță”, ne-a explicat Loredana Adam.

Viitorul culturilor de cartofi în țara noastră înseamnă pasiune și încăpățânare

Pe parcursul anilor fermiera din Codlea a cultivat și alte legume (precum spanacul, fasolea verde, morcovii, păstârnacul sau varza) însă din cauza lipsei forței de muncă și a pieței de desfacere a ales să păstreze doar ceapa și cartofii.

„La început am avut multe tipuri de legume însă am ajuns să nu mai avem cu cine lucra și nici unde să le vindem. Legumele trebuie recoltate și comercializate mai repede, pentru că sunt mai perisabile decât produsele din cultura mare. La suprafețe mari nu poți comercializa producția de legume fără intermediari, ori cu intermediarii prețurile ajunseseră derizorii.  De mai mulți ani am renunțat la legume și am păstrat doar cartofii și ceapa.

La cartofi nu vreau să renunț pentru că este unul dintre alimentele de bază ale românilor și cred că este important ca acesta să fie cultivat și produs în România. Cât timp mai există oameni pasionați și încăpățânați, care nu renunță, cultura cartofului are un viitor în țara noastră”, a încheiat Loredana Adam.