Motivând că „sectorul de lapte este un sector strategic în asigurarea securităţii alimentare a ţării”, şi invocând „protecţia vieţii, sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător, satisfacerea necesităţilor de consum ale tuturor categoriilor de consumatori”, MADR vrea să reglementeze, prin această lege, modul de etichetare, prezentare şi comercializare „a laptelui şi a produselor lactate, a preparatelor pe bază de lapte şi a celor ce au ca materie primă produse obţinute din lapte”.
Ne-am uitat pe proiectul de lege publicat de MADR spre dezbatere publică la finalul lunii ianuarie 2019, pe observaţiile şi comentariile transmise de reprezentanţii Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), ai Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) şi ai ROMALIMENTA şi ne-am îngrozit de incompetenţa celor care au scris acest proiect, sub nobilul scop declarat de a proteja consumatorii, mai ales de producătorii şi de comercianţii răi care păcălesc consumatorii cu produse din grăsimi vegetale vândute drept lactate. Legea este neclară şi, în unele cazuri, se suprapune cu legislaţia deja existentă, atrag atenţia reprezentanţii procesatorilor şi ai comercianţilor.
Iniţial, MADR inclusese în proiectul de lege (publicat în 18 decembrie 2018 şi şters, ulterior, de pe pagina de internet a Ministerului) şi definiţia laptelui, fără să ţină cont că aceasta este stabilită deja de regulamente europene care sunt în vigoare. „Corectează” proiectul de lege, dar încurcă regulamentele: „în sensul prezentei legi, definirea laptelui şi a produselor lactate vor respecta specificaţiile prevăzute în Regulamentele EU 1169/2011 şi 1308/2013”, spune MADR. „Definiţiile sunt specificate în Regulamentele europene Reg 853/2004 şi Ordin de Ministru 457/2002”, atrag atenţia APRIL şi AMRCR.
Pe 10 ianuarie 2019, reprezentanţii procesatorilor şi ai comercianţilor s-au întâlnit cu reprezentanţi ai MADR ca să discute proiectul de lege. Deşi legea ţine de industria alimentară şi de alimentaţie publică, iar în MADR există şi un secretar de stat responsabil cu industria alimentară, conducerea Ministerului a trimis la întâlnire departamentul de zootehnie, ne-a spus Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL. Mai mult, „tot ce înseamnă alimentaţie publică este controlat de ANSVSA, Protecţia Consumatorului şi Direcţia de Sănătate Publică. Ce treabă are Ministerul Agriculturii cu aşa ceva?”, întreabă, retoric, preşedintele APRIL.
MADR vrea să înfiinţeze Registrul Laptelui
MADR vrea să înfiinţeze Registrul Laptelui, întocmit de direcţia tehnică de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii, în care vor fi obligaţi să se înscrie toţi „operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul procesării laptelui crud şi producţiei laptelui de consum şi a produselor lactate, destinate comercializării în România, inclusiv importatorii şi operatorii economici ce efectuează activităţi de comerţ intracomunitar”. Aceştia vor putea comercializa produse sub denumire de lapte şi produse lactate numai în baza înregistrării produsului în Registrul Laptelui. Singurii care nu ar fi obligaţi să se înscrie în Registrul Laptelui ar fi micii producători persoane fizice. MADR nu include şi producătorii, reambalatorii, distribuitorii, operatorii din alimentaţia publică ce folosesc produse pe bază de lapte în amestec cu grăsimi vegetale, atrage atenţia APRIL.
Pentru înscrierea în Registrul Laptelui, operatorii economici transmit la Ministerul Agriculturii numele agentului economic, numărul autorizaţiei sanitare veterinare de funcţionare emisă de ANSVSA şi numele produsului (în varianta iniţială a proiectului de lege, MADR cerea copie a certificatului de înregistrare în Registrul Comerţului, autorizaţia sanitară veterinară, fişa produsului, precum şi o scurtă prezentare a produsului şi cantitatea preconizată de vânzare lunară).
Dorin Cojocaru (APRIL): Daea visează la regionala industriei alimentare de pe vremea lui Ceauşescu!
„Eu am pus o întrebare de bun simţ tot timpul: care este scopul şi obiectivul acestei legi? N-aţi înţeles că Legea laptelui este un ambalaj pentru Registrul Laptelui. Ce treabă are coada vacii cu ştampila primăriei? În lege spune aşa: se înscriu în Registrul Laptelui producători şi procesatori de produse lactate. Vin şi întreb: cei care vând amestecuri cu grăsime vegetală sunt producători de lactate? Tofu, Akadia, lapte de soia sunt produse lactate? Nu. Deci ei nu au obligaţia să se înscrie în Registrul Laptelui. Ce am făcut, atunci? Am crescut costurile pentru producătorii români, că legea asta nu are aplicabilitate pentru producătorii de pe teritoriul Uniunii Europene. Când s-au făcut controale în industria alimentară, 99% din produsele falsificate au fost din import, venite pe filieră directă, din ţări unde oricum legea asta nu o să aibă nici un efect. Aşa a fost şi cu Legea etichetării laptelui (Legea 192/2017 – n.red.), care nu a fost notificată la Bruxelles şi care se aplică doar producătorilor din România.
APIA are registru de prim-cumpărători lapte, deci MADR are evidenţă cu cumpărătorii de lapte din România. Se raportează lunar cantitatea şi de la cine cumperi, cât cumperi, grăsime, proteină, se raportează la ANSVSA. Atunci, de ce mai ai nevoie de Registrul Laptelui? Păi s-a înfiinţat Casa de comerţ „Unirea”, a apărut direcţia de marketing şi comerţ în MADR, care n-are obiectul muncii, deci trebuie să i-l creăm. Aşa că mai înfiinţăm un registru unde să vină fraierii cu căciula în mână şi să depună dosare. Au cerut specificaţie, reţetă, preconizări de vânzări pe luna următoare. (…) Înţelegeţi că ne întoarcem în comunism? Daea visează la regionala industriei alimentare de pe vremea lui Ceauşescu, când el era la Direcţia Agricolă Mehedinţi şi era cu proaganda şi planul de producţie. Deci noi trebuie să mai depunem încă o dată nişte dosare pe care le-am depus deja la ANSVSA şi să mai pună ei un dreptunghi acolo. Să îmi explice cineva, pe regulamente, cum va avea această lege efect pe alimentaţie publică, când Registrul Laptelui va sta la MADR şi controalele le va face ANSVSA?”, spune Dorin Cojocaru.
Procentul de lapte şi grăsimi vegetale, înscris pe etichetă
Proiectul de lege „interzice folosirea denumirii de Lapte sau Produs Lactat, pentru produsele care nu se încadrează în condiţiile definiţiilor din prezenta lege” şi mai prevede că în cazul produselor finite ce conţin amestecuri de lapte şi produse lactate cu produse pe bază de lapte cu adaos de grăsimi vegetale „se va menţiona pe etichetă procentul fiecăruia dintre cele două categorii de produse”.
„Se ascunde incompetenţa după vid legislativ. De fapt, sunt 34 de legi care reglementează acest domeniu. Dacă faci brânză care are 1% grăsimi vegetale, nu ai voie să scrii pe etichetă brânză, îi spui specialitate, delicatesă sau altfel, iar asta e deja prevăzut în regulamentele europene. Regulamentul 1169 din 2011, care are 160 de pagini, spune că tot ce intră în compoziţia unui produs se trece pe etichetă”, mai afirmă preşedintele APRIL.
Produsele cu grăsimi vegetale, procesate şi vândute separat
Actul normativ pus în dezbatere mai stabileşte că „fabricarea şi ambalarea produselor pe bază de lapte cu adaos de grăsimi vegetale se procesează în partidă separată faţă de lapte şi produse lactate”, dar şi că „produsele pe bază de lapte cu adaos de grăsimi vegetale se comercializează într-un spaţiu bine delimitat faţă de lapte şi produse lactate, cu atenţionare explicită către cumpărător a conţinutului acestor produse. Aceleaşi prevederi se vor aplica şi vânzării produselor pe bază de lapte cu adaos de grăsimi vegetale comercializate vrac, precum şi mâncărurilor, produselor de patiserie şi pizzerie, fast-food, cofetărie, a produselor culinare din alimentaţia publică”.
Amenzile ar urma să fie de la 20.000 lei la 50.000 lei, iar în unele cazuri este prevăzută şi suspendarea activităţii pentru 30 de zile sau chiar interzicerea desfăşurării activităţii timp de 10 ani.
DORIN COJOCARU (APRIL): VINE TSUNAMI PE PIAŢA LAPTELUI!
„La lapte materie primă a scăzut importul anul trecut, că a crescut cu 7-8 % laptele din România. Să vedem, poate cursul euro e în favoarea laptelui românesc. Preţul laptelui la poarta fermei este acum (la finalul lunii ianuarie 2019 – n.red.) între 1,5 şi 1,7 lei pe litru, iar preţul laptelui SPOT este între 31 şi 34 de eurocenţi pe litru, în funcţie de calitate, volum şi distanţa faţă de Polonia, Ungaria. Acum s-ar putea să se prăbuşească preţul.
Faptul că UE a avut preţ de intervenţie şi licitaţii de lapte praf în inauarie, înseamnă că vine tsunami şi au vrut să ţină sus preţul lapteui la poarta fermei şi au cumpărat ei surplusul de lapte de pe piaţă. Exact cum face BNR la cursul euro, face şi UE pentru fermierii francezi şi germani. Tendinţa preţului este de scădere. În decembrie 2018, din observatorul european al laptelui, România a avut vârf istoric de preţ, peste 31 de eurocenţi pe litru, dar pregătiţi-vă de ce e mai rău! O să vedem, în luna mai, lapte aruncat la canal”, avertizează Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/229 (ediţia 1-14 februarie 2019)
