„Rapiţa are nevoie doar de o fertilizare de start în toamnă, după un an cu o recoltă slabă de cereale păioase dar la care s-au aplicat îngrăşăminte pentru un nivel de producţie de minim 7-8 tone”, le-a spus Andrei Ciocoiu fermierilor din vestul ţării cu prilejul evenimentului Corteva Agronomy Day desfăşurat la începutul lunii iunie la Grabaţ, judeţul Timiş.

În vestul ţării, culturile de cereale păioase de toamnă au fost grav afectate din cauza secetei şi a îngheţurilor târzii din primăvară. În condiţiile de anul acesta recolte de 4-5 tone de grâu/ha pot fi considerate „record” pentru cei mai mulţi fermieri din judeţele Timiş, Arad şi Bihor, în timp ce producţiile de 1-2 tone de grâu/ha sunt frecvente.

„Cu siguranţă, la o recoltă de 4 tone de grâu/hectar, jumătate din îngrăşămintele aplicate cerealelor păioase de toamnă sunt încă în sol şi ar trebui să fie de folos culturii de rapiță din toamnă”, consideră Andrei Ciocoiu.

Andrei Ciocoiu: 100 kg de azotat sunt un start bun pentru rapiţă, după grâu

„În vestul ţării culturile de grâu şi orz nu au extras din sol o cantitate foarte mare de îngrășământ și atunci fermierii pot transforma acest dezavantaj într-un mic avantaj pentru startul culturii din sezonul următor, mai ales că îngrășămintele sunt foarte scumpe şi orice cheltuială cu inputurile pot face diferenţa”, a motivat Andrei Ciocoiu.

„Nu îmi permit să dau sfaturi dar, ca și recomandare, probabil că aplicarea este suficient aplicarea a 100 kg de azotat la începutul perioadei de vegetației, după ce răsare cultura de rapiţă și aș „sări” peste aplicarea îngăşămintelor complexe din toamnă. Îmi asum ceea ce spun spun pentru că rapiţa are nevoie de un start bun dar, cu siguranță, în orizontul de 10-30 cm încă este „mâncare” suficientă pentru că culturile de păioase nu au reușit să umple bobul cum trebuie din cauza secetei”, asta ar fi cea mai importantă recomandare a lui Andrei Ciocoiu pentru pregătirea viitorului sezon de rapiţă în vestul ţării.

O situaţie similară a fost şi în sudul ţării

Experiența din sudul României este un exemplu care confirmă cele spuse mai sus: după doi ani consecutivi dificili, cu secetă pedologică în care fermerii au recoltat fermieri au recoltat cel mult 2-4 tone de grâu, a urmat un an în care nu au aplicat aproape deloc îngreșăminte şi totuşi au realizat o producţie de 3-4 tone de rapiţă. „Această situaţie ne arată că efectul cumulativ al fertilizărilor şi-a făcut efectul”, a concluzionat Andrei Ciocoiu.

„În vest, fermierii care au aplicat în acest an agricol 120-130 kg de azot substanță activă, s-au pregătit pentru 7-8 tone şi au făcut doar o producţie de până la 4 tone de grâu/ha au consumat doar jumătate din această substanță activă şi trebuie doar să beneficieze de aceasta pentru startul culturii de rapiţă”, consideră specialistul Corteva Agroscience.

Protejaţi apa din sol

Succesul culturii viitoare de rapiţă depinde de felul în care apa din sol este păstrată. „Protejaţi apa din sol şi, în acelaşi timp, pregătiţi un pat germinativ consolidat, care să ajute ca sămânţa să fie semănată uniform, la adâncimea dorită”, consideră Andrei Ciocoiu.

Sămânţa de rapiţă trebuie să ajungă la o adâncime de cca. 2 cm în sol, într-un pat germinativ ferm, în așa fel încât semănătoarea să poată controla adâncimea foarte bine și în momentul în care vin primele ploi cultura să răsară uniform.

S-a inversat raportul cereale/oleaginoase din asolament

„În România, în ultimii 3 ani, raportul dintre cereale şi oleaginoase s-a inversat”, apreciază Andrei Ciocoiu. Conform datelor statistice, în trecut în ţara noastră se cultivau peste 2,5 milioane de hectare de porumb şi cca. 2 milioane de hectare cu grâu şi alte 1,5-1,8 milioane de hectare culturile oleaginoase, din care cca. 1,2 milioane de hectare de floarea soarelui şi alte 600-700 de mii de hectare de rapiță.

În prezent, statisticile arată că au fost cultivate minim 1,1 milioane hectare cu floarea soarelui și cca. 1,1 milioane de hectare cu rapiță, în timp ce culturile de cereale păioasele au ajuns la un record absolut de peste 3 milioane de hectare. „În aceste condiţii, rotația culturilor este aproape inexistentă, practic avem o rotaţie scurtă: grâu/oleaginoase şi iar grâu/oleaginoase”, spune Anfrei Ciocoiu.

Această situaţie s-a generalizat în aproape 80% din terenul agricol al ţării şi provoacă îngrijorare. „Cu siguranță vom vedea provocări noi atât la cultura de rapiță, în special atac de boli şi dăunători, dar şi la grâu vor apărea surprize pe care nu le știm încă, dar cu siguranță vor fi destul de neplăcute, pentru că rotația este un element extrem de important în agrotechnică”, consideră specialistul Corteva Agroscience.

Citeşte şi: Fermierii vor paria puternic pe rapiță și în 2026