În zona Moldovei, pomicultorii au fost cei mai afectaţi de căderile abundente de precipitaţii, majoritatea sub formă de zăpadă (stratul ajungând şi la 40-60 cm) şi de vijelia instalată, încă din data de 19 aprilie, în zorii zilei temperatura coborând la -4 grade C, pomii fiind supuşi unei alarmante presiuni de brume târzii şi îngheţului de primăvară.
Bruma şi îngheţul post-ninsoare au “desăvârşit” dezastrul în livezi
”Practic, s-a repetat ceea ce s-a întâmplat în anii 1996 şi 2002. Activăm în condiţiile specifice climatului temperat-continental şi ne putem aştepta la aşa ceva. Isterizarea a apărut odată cu ninsorile – anormale pentru ultima decadă din aprilie, deşi semnalele pentru specialişti veniseră cu vreo două zile mai înainte. Deja din noaptea de 18 spre 19 aprilie, temperatura scăzuse la -2…-4 grade C. Atunci era necesar ca fermierii să acţioneze şi să ia măsurile de reducere a pierderilor. Din păcate, foarte puţini au ieşit în plantaţii în a treia şi a patra zi de Paşti”, explica Gelu Corneanu, directorul SCDP Iaşi.
(…) „Avem suficient de multe de învăţat din această experienţă nefericită”, ne asigura specialistul ieşean. De exemplu: dacă micul gospodar care pe lângă casă îşi plantează pomi din mai multe specii, are asigurate cu 1-2 grade C în plus ca urmare a existenţei clădirilor din beton, a gardurilor şi a altor construcţii, în câmp situaţia este mult diferită.
Cum putem minimiza şi chiar preveni riscul climatic extreme aflaţi din revista Ferma, ediţia 15-31 mai 2017!
