Dacă ploile vor avea un regim normal, putem spera la refacerea păşunilor afectate de secetă, astfel încât acestea să asigure necesarul de masă verde pentru animale.

Debutul păşunatului

Avem în România pajişti zonale (de câmpie şi podişuri joase, pajişti de deal şi podişuri înalte şi pajişti de munte – alpine) şi pajişti azonale (de lunci, văi, depresiuni, de bălţi şi mlaştini şi pajişti de sărătură). Ne oprim asupra hrănirii vacilor de lapte pe pajiştile de câmpie (la altitudini de 0 – 200 – 350 m), situate pe terenurile cele mai slabe, improprii altor culturi, care au în compoziţia botanică: 65-80% graminee, 5-11% leguminoase şi 15-24% alte familii botanice. Aportul nutritiv al pajiştilor de câmpie este 70-80% apă, 0,13-0,20 UFL, 24-27 g PDIN/kg şi 24 g PDIE/kg.

Utilizarea furajului verde de pe pajiştile naturale începe cu obişnuirea animalelor cu acesta pe parcursul a 10-15 zile. Păşunatul debutează când plantele au 12-15 cm înălţime.

Furajarea după 100 de zile de lactaţie

Ştim că o vacă de lapte trebuie hrănită corelat cu curba de lactaţie. Dar să vedem cum o putem furaja după 100 de zile de lactaţie, când producţia s-a stabilizat.
Pornim de la necesarul în energie şi al celorlalţi principii nutritivi pentru o vacă în greutate de 650 kg şi cu o producţie de 25 litri de lapte pe zi (Tabelul 1).

În lunile mai-iunie, chiar şi în cazul pajiştilor naturale, când regimul pluviometric este bogat în precipitaţii, există o abundenţă de masă verde care poate asigura un consum de 70 kg, fără o administrare suplimentară de alte furaje verzi.

Ţinta de producţie: 25 l de lapte/zi

În această perioadă a anului, baza unei raţii o constituie masa verde păşunată, care poate susţine o producţie de 9-13,5 litri de lapte. Deoarece în aceste pajişti predomină gramineele şi plantele din alte familii botanice, asigurarea energetică fiind mai mare, pentru corelarea energo-proteică este bine să se intervină cu un concentrat bogat în proteină, respectiv cu 2 kg tărâţe de grâu. Pentru a susţine o producţie zilnică de 25 litri de lapte mai trebuie să se administreze încă 6 kg, dar de amestec de concentrate de producţie.

În structura raţiei, furajele verzi au o pondere de 63,6%, iar concentratele 36,4%, rezultând o cantitate de concentrate de 0,32 kg/litrul de lapte.

TABELUL 1:Raţie pentru vaca de lapte în lunile mai-iunie

TABELUL 2: Amestec de producţie

LEGENDĂ TABELE:

SU – substanţă uscată;

UFL – unităţi furajere lapte;

PDIN – proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în azot al raţiei;

PDIE – proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în energie al raţiei;

UIDL – unităţile de încărcare digestivă pentru vacile de lapte.

un articol de

LAVINIA ŞTEF