La Balta, omul s-a născut cu bucuria de-a trăi... - Revista Ferma
6 minute de citit

La Balta, omul s-a născut cu bucuria de-a trăi…

balta 3 m La Balta, omul s-a născut cu bucuria de-a trăi...

Deşi e trist astăzi satul părăsit de acei oameni care îi dădeau farmec şi spiritualitate, rămâne nemurirea lor aninată în coroanele pădurilor ce străjuiesc credincioase acest colţ de Univers…

De la bucuriile de ieri, la tristeţea zilelor noastre

Cine are dorinţa să asculte, aude şi azi muzica măiastră ce răsuna cândva peste văi din clarinetul lui Călău. Deşi numele lui nu era compatibil cu muzica, talentul şi simţirea lui însufleţea horele nelipsite din satul de la poalele munţilor.

Apele Topolniţei, ce brăzdează mijlocul satului, erau limpezi atunci şi femeile îşi înfloreau poalele şi iile în volbura lor, cântând ca nişte păsări măiastre “Maria neichii Marie” sau “De-ar fi mândra-n deal la cruce”. Avea oameni harnici comuna Balta şi învăţători dăruiţi.
Nedeile de Sf. Iilie şi măsuratul oilor erau sărbători care făceau oamenii acelor locuri să uite de grijile şi nevoile vieţii şi pentru o clipă să simtă Dumnezeirea mai aproape de ei şi să se bucure ca nişte copii, care n-au cunoscut încă greul vieţii.

Lunca este centrul Universului în comuna Balta, căci acolo se întâlnea la răsăritul soarelui toată suflarea satului, pentru a începe o nouă zi de muncă. Când soarele apunea peste munţi ,,ca o vatră de jăratic”, atunci începea simfonia tălăngilor de la gâtul vitelor care se întorceau acasă alături de stăpânii lor, având în nări parfumul ierbii proaspete sau al fânului cosit.

E trist astăzi satul Balta, dar oameni destoinici şi cu suflet mare, cu pricepere şi credinţă, ar putea însufleţi din nou aceste meleaguri mirifice.

Oamenii trăiesc din agricultură

Ne aflăm într-o zonă în care creşterea animalelor – oi, capre, vaci de lapte, păsări – reprezintă o activitate de bază. De asemenea, albinăritul este foarte dezvoltat pe raza comunei Balta.

Aici plantaţiile de pomi sunt ferite în mare măsură de atacurile dăunătorilor, în comparaţie cu alte zone ale ţării, ceea ce face ca pomicultura să fie dezvoltată pe teritoriul comunei. Merele, perele, murele dar mai ales prunele sunt cât vezi cu ochii.
Este o zonă bogată în ciuperci, lucru care a făcut ca unii investitori să fie interesaţi de comercializarea acestora.

În această regiune se cultivă mai mult cartoful şi ceapa, şi mai puţin usturoiul, fasolea, porumbul şi plantele furajere.

Primarul comunei Balta

PRIMARUL VREA „BALTA” DE ALTĂDATĂ

Constantin Stoican, primarul comunei Balta, e un un om al locului. Îl doare faptul că locurile lui natale se prăpădesc pe zi ce trece şi e hotărât să schimbe lucrurile în bine. “Această zonă a dat foarte mulţi cântăreţi de muzică populară, printre care Angelica Stoican, Niculina Stoican, Adriana Stoican (Prejna), Mariana Drăguţ (Prejna), Irina Zoican (Balta), Maria Ganţu, Anica Ganţu (Gornoviţa), Petrică Mîţu Stoican (Izverna) şi alţii. Biserica din Prejna a fost ctitorită în 1808 de Tudor Vladimirescu, iar la Gornoviţa este un gorun al lui Todor Vladimirescu, unde stătea el la umbră când trecea prin această zonă.

Comuna este renumită şi prin nedeile care se organizează de Sfântul Ilie la Balta şi de Sfânta Marie la Prejna. Costumele populare sunt unicat, atât în ţară cât şi peste hotare. Peşterile din această zonă sunt de o frumuseţe rar întâlnită, păcat că nu sunt puse în valoare…”, ne povesteşte primarul din Balta despre frumuseţile şi valorile locului.

Primarul Constantin Stoican s-a născut în satul Prejna, comuna Balta, la 22 februarie 1966. A urmat cursurile Liceului Economic din Târgu Jiu şi după terminarea liceului şi-a continuat studiile la Facultatea de {tiinţe Economice din Craiova. Este căsătorit şi are doi copii, o fată şi un băiat.

În anul 1995 a deschis o brutărie în localitatea Balta, care a funcţionat până în 1997. În acel an a deschis o altă brutărie, în localitatea Prejna, care funcţionează şi astăzi. Unitatea este retehnologizată, conform standardelor europene. Tot în 1997 a deschis şi în Motru o brutărie, care are la ora actuală o capacitate de 6000 de pâini pe zi.

Constantin Stoican mărturiseşte că a candidat pentru postul de primar în primul rând pentru că este un om al locurilor, dar mai ales din dorinţa de a face ceva pentru această zonă, în care nu s-a prea făcut nimic în ultimii ani. “Mi-am propus să fac un proiect pentru alimentarea cu apă a comunei Balta, care este deja în lucru, drumul în localitatea Balta, drumul de la lac, din Balta, până la Prejna, reabilitarea clădirilor cu însemnătate în trecut şi multe altele.

Din păcate, Balta are actualmente 70 la sută oameni în vârstă (peste 55 de ani) şi 30% oameni tineri, fapt îngrijorător. Copiii au plecat la oraş şi nu mai vor să se întoarcă. Pe an, în Balta se nasc unul, maxim 2 copii. La ora actuală, aproape jumătate din casele comunei sunt goale, părăsite! Problema principală care trebuie rezolvată în această zonă este drumul judeţean, porţiunea de la {iroca până la Balta şi de la Balta până la Izverna, dar acesta aparţine de Consiliul Judeţean Mehedinţi.

Există la ora actuală un proiect dar încă nu s-a pus în aplicare. Această zonă trebuie ajutată mai mult de către judeţ cu realizarea de proiecte care să se şi concretizeze în teren. Tocmai de aceea, fac un apel disperat către preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, pentru refacerea infrastructurii acestei zone, a potenţialului turistic şi agroturistic, redeschiderea spitalului, care a fost renovat de multă vreme, dar nu a fost redeschis, refacerea zonei din punct de vedere cultural şi istoric, angajarea unui medic de familie care să fie la spitalul din comună şapte zile din şapte, şi punerea în valoare a peşterilor din zonă, unele dintre ele fiind unice în Europa.”

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →