Cunoscutul legumicultor din Suceava, Vasile Mătrășoaie are 71 ani împliniți și puțină lume știe că este licențiat în Agronomie, specializarea Legumicultură! Dintr-un soi de modestie nu a făcut public acest lucru.

„Am început facultatea de Agronomie la fără frecvență și am dat examenele de licență exact când am împlinit 60 de ani. A fost o ambiție a mea să am studiile terminate. Dar să știți de mine că nu contează hârtia, unde te duci, omul te pune la probă! Trebui să arăți ce știi!”, ne-a declarat legumicultorul din Suceava.

„De mic am prins DRAGOSTE DE GRĂDINĂRIT!”

Inginerul Vasile Mătrășoaie ne spune că are 60 de ani vechime în grădinărit. „Când eram mic, tata, care era șef de echipă la colectiv, mă ducea la câmp cu oamenii bătrâni și mă lăsa pe mine să păzesc sămânța. Semăna pentru zeci de hectare de legume: ardei, roșii, varză, vânătă, pepeni, bazinul legumicol Dumbrăveni – Bursuceni – Verești era vestit în județ.

După ce veneam, de la școală ajutam părinți la strânsul recoltei, la căratul roșiilor și ardeilor cu gălețile; era solar și pe atunci pentru producerea de răsaduri, așa am prins dragoste de grădinărit”, ne-a mărturisit agricultorul.

Acum scrie la o carte „Legumicultura pentru toți!” în care prezintă experiența căpătată în cei 60 de ani de muncă în solar cu sfaturi practice și recomandări utilitare.

Copiii cred că ROȘIILE CRESC LA RAFT!

Vasile Mătrășoaie își dorește ca ferma să-i fie vizitată de elevii de școală generală.

„M-am gândit la copilașii mici, îi aștept să vină însoțiți de profesori și să vadă cum cresc și se îngrijesc plantele, cum cresc ele pe pământ pentru că mulți dintre aceștia cred că roșiile cresc pe rafturi la supermarket și laptele se mulge la bax. Poate așa le clonăm tinerilor dorința să se apuce de treabă”, a precizat acesta.

Și ar avea ce le arăta!

”Doamne, ajută-mă să trec cu bine și ziua aceasta!”

Vasile Mătrășoaie este un om credincios. Când pleacă de acasă se roagă: „Doamne, ajută-mă să trec cu bine și ziua aceasta!” Face același lucru și înainte de a păși în solar, zice că intră ca la mănăstire, cu evlavie, fiin ferm convins că este în slujba plantelor lăsate de la Dumnezeu. Ne spune că a fost uimit când a citit în revista Ferma că România a importat din Turcia 65 mii de tone de roșii!

„E strigător la Cer! Dacă mă lasă vremea, voi face 65 de tone de roșii anul acesta, am în solarii 34 de soiuri și hibrizi din care 17 sunt de la acad. dr. ing. preot Costel Vânătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău”, a susținut cultivatorul.,

„VREAU SĂ RENUNȚ la câmp și să rămân cu răsadurile!”

Vasile Mătrășoaie intră în fermă dimineața devreme și pleacă spre casă seara târziu. Zice că are mult de lucru: copilește roșiile, dă castraveții după sfoară, are tocmiți oameni cu ziua la prășit varza. De câtva timp, a simțit că nu mai poate.

„Vreau să renunț la câmp, am mai bine de 5 ha cultivate cu: cartof, sfeclă, porumb de fiert, varză, rădăcinoase, vreau să rămân numai cu răsadurile. Am palmele crăpate de atâta muncă și nu mai pot, simt că mă lasă puterile.”

Profesorul Valeriu Tabără, președintele ASAS, l-a încurajat: „Nu te lăsa, nea Vasile, vârful e între 70 și 80 de ani!”

În curând, va face primul pas, renunțând la unul dintre solarii. „S-au întors din Belgia, niște fete din Dumbrăveni, unde am eu ferma, și mi-au cerut să le dau un solar că vor să lucreze”. A cedat.

„Mai bine ARUNC MARFA pe gârlă, DECÂT să o dau SAMSARILOR!”

Vasile Mătrășoaie este nemulțumit pe intermediari, cei care iau marfa de la producători mai pe nimic și o duc la piață la prețuri de trei ori mai mari.

„Nu le dau legume samsarilor, mai bine le arunc pe gârlă cum am mai făcut-o, toți vor chilipir! Eu am mâinile crăpate de atâta muncă, lucrez de dimineață și până seara târziu, iar ei vin să cumpere pe degeaba. I-am repezit odată și acum mă cam ocolesc”, a explicat el.    

Maria, soția sa, este directorul comercial. Ea vinde la tarabele închiriate în piața mare din Suceava în fiecare zi.

Până se coc ardeii și castraveții (că nu i-a grăbit cu substanțele stimulatoare), are taraba plină cu de toate: roșii, ceapă, cartofi, varză, verdețuri, vinete… Cele mai cutate sunt specialitățile: tomata neagră Kumato, pepenele galben cu miez roșu, foarte rar în România, vânăta Camelia, cu puține semințe, castravetele de Anguria.

„Deocamdată, piața merge și nu prea, să vedem ce o fi în zilele următoare când vom ieși cu castraveții și cu ardeii capia!”, a conchis ing. Vasile Mătrășoaie.