Karlin și-a schimbat de mai multe ori proprietarii iar la instalarea regimului comunist a fost trecută în proprietatea statului. După 1990 a fost retrocedată moştenitorilor ultimului proprietar, care au vândut-o; micul castel s-a dărâmat, iar grajdurile au ajuns o ruină.

În urmă cu 7 ani, ferma Karlin şi terenul (4 ha) au fost cumpărate de către proprietarii companiei Fides Agro, iar Dr. Ivo Paulik este cel care se ocupă de administrare.

SALVATĂ DE LA DISTRUGERE!

Alături de un grup de medici veterinari şi specialişti în nutriţie şi reproducţie, la invitaţia Fides Agro, am vizitat ferma Karlin, aflată la cca. 50 km sud-est de Brno, în Moravia de sud, Cehia.

Clădirile de aici care au mai putut fi salvate au fost renovate şi transformate. ”În urmă cu şapte ani aici era o ruină, fără electricitate şi apă. Am decis să transformăm această fermă de comun acord cu proprietarii terenurilor din vecinătate şi al crescătoriIor de vaci. De la aceştia preluăm atât animalele pentru îngrăşat cât şi furajele, iar în schimb oferim gunoi de grajd”, ne-a explicat dr. Ivo Paulik. Ferma produce 3.500 tone de gunoi de foarte bună calitate care sunt administrate pe 200 ha.

Acolo unde se administrează gunoi de grajd producţia este mai mare, porumbul stă mai mult verde şi efectele deficitului de apă nu sunt atât de evidente. De asemenea, dorim să arătăm că şi fermele cu peste 500 de animale pot să fie prietenoase cu mediul!

IVO PAULIK

Co-proprietar Ferma Karlin

CONTROL EXACT AL COSTURILOR

Din dorinţa de a reduce costurile de operare şi de a eficientiza operaţiunile, mulţi crescători de vaci de lapte preferă ”să ducă animalele la hrană în loc să aducă hrana la animale”, spune Ivo Paulik.

”În special tineretul femel de la rasele de vaci de lapte, dar şi vacile mamă cu viţeii, la rasele de carne sunt întreţinute în timpul verii pe păşune. Vacile de lapte rămân în ferme, în apropierea localităţilor, iar viţelele sunt crescute pe păşune în regiuni mai îndepărtate, la o altitudine mai mare. Este foarte importantă distanţa dintre fermă şi câmp. Noi am reuşit să economisim cca 3000 de euro anual doar prin reducerea cheltuielilor de transport al furajelor”, a mai spus dr. Ivo Paulik.

În ferma Karlin sunt îngrăşate numai viţele din rase de carne şi hibrizi. ”Cumpărăm animalele în septembrie, atunci când sunt aduse direct de la păşune unde au stat împreună cu mamele lor, le lotizăm în funcţie de vârstă şi greutate şi apoi sunt îngrăşate. Cumpărăm toate furajele şi avem astfel un control foarte precis al costurilor finale”, ne-a explicat Ivo Paulik.

GRAJDURI IEFTINE ȘI PRACTICE

Capacitatea actuală a fermei este de 540 de capete. Unul dintre grajdurile vechi a fost renovat prin mutarea zonei de hrănire în exterior, dar s-a păstrat sistemul de adăpare şi la interior.

Cel de-al doilea adăpost este complet nou şi construit din panouri din beton L. ”Am proiectat acest grajd în sistem lego – din panouri prefabricate din beton şi acoprit cu copertină din material plastic. Nu am avut nevoie de foarte multe acte pentru construcţie şi montajul a durat doar 3 săptămâni. Costul final a fost de 200 mii de euro, are o capacitate de 240 de capeete, în timp ce un adăpost convenţional ar fi costat cca. un milion de euro”, ne-a declarat dr. Ivo Paulik.

Un alt grajd vechi a fost renovat şi este folosit pentru experimente şi testarea de suplimente de premixuri şi vitamino-minerale produse de Fides Agro.

KARLIN ESTE FERMĂ… PUBLICĂ!

Până în urmă cu 30 de ani, în gospodăriile din localităţile rurale din Cehia peste 60% din hrana zilnică provenea din producţia proprie. ”Acesta a fost al doilea motiv pentru care lucrăm în această fermă – producerea de mâncare sănătoasă, pentru locuitorii din zonă şi pentru noi. Am diversificat producţia din fermă, avem peste 200 de găini ouătoare, câteva serii de pui de carne pe an şi o grădină de legume”, spune gazda noastră.

Ferma Karlin este deschisă publicului. Vizitatorii pot admira, alături de vaci, cele câteva oi şi capre, măgari şi păsări, dar şi cei peste 140 de pomi fructiferi. În fermă au fost construite şi două mici bazine de peşte, pentru consumul propriu.

Din activităţile adiţionale se obţin venituri de cca. 3.000 euro/lună.

Oile, caprele şi celelalte animale ”decorative”, inclusiv măgarii poartă numele unor politicieni cehi şi membri ai guvernului…

RAȚIE FURAJERĂ ECHILIBRATĂ

”După mai multe experimente putem spune că maxim 8 litri de substituient de lapte/două tainuri pe zi, de foarte bună calitate şi un furaj starter calitativ sunt ideale pentru tineretul taurin în vârstă de cca. 4, 5 luni pentru începerea îngrăşării. Cel mai important este structura furajului starter şi în special digestibilitatea proteinei”, afirmă dr. Ivo Paulik.

Sporul mediu zilnic realizat în fermă este 1,1 până la 1,2 kg/zi.

Ferma are nevoie de cca. 3,7 mii de tone de siloz. În fiecare an se plăteşte pentru cultivarea a cca. 70-80 ha cu secară pentru siloz, urmat de cultură dublă cu porumb.

Raţia de bază (medie) este simplă: 18 kg siloz de porumb, 5-6 kg siloz secară, 1 kg paie, 2 kg porumb (boabe cu mare umiditate) şi pâine uscată recuperată de la magazine.

FURAJELE, TOT MAI SCUMPE

Paiele sunt destul de scumpe şi sunt luate la schimb pe gunoiul de grajd (1 t gunoi/300 kg paie). Costul de producţie al silozului de calitate este destul de ridicat, se ajunge la 200 euro/tonă, aproape ca şi pentru cereale.

În fermă lucrează un angajat cu normă întreagă iar de păsări şi de grădină se ocupă o femeie, angajată cu jumătate de normă.

Pentru cele mai bune animale preţul de achiziţie este de 2,7 euro/kg, la greutatea de cca 250 kg!

un articol de

GHEORGHE GHIȘE