Am scris recent despre variabilitatea producţiei de porumb sub influenţa specificului climatic al anilor agricoli diferiţi. Însă, recent am auzit un interviu la radio în care o persoană, probabil „cu funcţie de răspundere”, spunea (citez din memorie):
-„Anul trecut am depăşit Franţa la producţia de porumb, iar anul acesta ne propunem…” Nici nu mai contează ce îşi propunea. Oricum, în interviu nu a urmat nimic concret şi real despre potenţiale mijloace pentru apropierea de scopurile propuse. Noi am fost surprinşi. Nu am ştiut că a fost vreun concurs pe această temă. Nici nu avea cum să fie, pentru că un concurs se desfăşoară, cel puţin teoretic, în condiţii de şanse egale. Or, ajunge să aruncaţi o privire pe hartă şi să înţelegeţi contextul climatic din Franţa şi cel din România.

Influenţa specificului climatic asupra producţiei agricole
Dacă la porumb influenţa specificului climatic (al locului şi al anului) se manifestă foarte puternic, ea este prezentă şi la culturile de toamnă. Totuşi, în cei mai mulţi ani, cu o intensitate ceva mai redusă comparativ cu speciile de primăvară, care trebuie să treacă vara în câmp. Însă şi de la această regulă generală sunt excepţii, din fericire mai rare. O excepţie este tocmai acest an agricol.

Fotografiile din experienţele cu soiuri de grâu sunt din locaţia Timişoara, amplasate în parcele relativ apropiate. Vă lăsăm să le analizaţi singuri, nu vrem să despicăm firul în patru cu analize pe detalii potenţial sterile pentru realitatea unei ferme.
Datele sunt centralizate în tabel. Observaţi că în ani comparabili ca favorabilitate pentru cultura de grâu (2015 şi 2018) şi rezultatele sunt comparabile, chiar dacă numărul şi structura de soiuri au fost diferite. În anul 2017 nivelul mai mic al producţiilor îşi are “rădăcina” în toamna şi iarna 2016, reci şi umede. Semănatul a fost făcut târziu şi la o calitate redusă, iar răsărirea a avut loc în martie, la desprimăvărare. Totuşi, vremea foarte favorabilă pentru grâu din lunile aprilie şi mai 2017 a făcut ca plantele să recupereze într-un ritm fantastic. Dar chiar şi în 2017 semănăturile făcute până prin 10-12 octombrie 2016 (înainte de ploi) au avut producţii excelente.
Aminteam anterior de anii cu excepţii, în care specificul climatic influenţează mai puternic creşterea şi dezvoltarea plantelor chiar şi pentru culturile de toamnă. În acest an agricol, seceta prelungită şi generalizată din toamnă a făcut ca în preajma desprimăvărării starea de vegetaţie a lanurilor de grâu să fie comparabilă în condiţii foarte diverse. Vedeţi în foto 6 şi 7 două lanuri de grâu din două localităţi la distanţă mare una faţă de alta şi în condiţii de sol foarte diferite, cernoziomul de la Comloşu Mare fiind net superior preluvosolului de la Buziaş. Totuşi, deocamdată cultura de grâu arată comparabil în cele două situaţii. Mai observaţi că, la o cantitate aproape egală de precipitaţii căzute peste iarnă, preluvosolul de la Buziaş era în stare de exces de umiditate.
Despre rapiţă ce să mai vorbim! Suprafeţe mari încă nu sunt răsărite.
Deci, oameni buni, nu este nici un concurs. Fiţi ponderaţi, încercaţi să înţelegeţi ce aveţi în câmp. Faceţi ce depinde de voi, oricum altceva nu puteţi face. Şi nu uitaţi că excesele dăunează biologic şi financiar.
Vă dorim vreme şi vremuri bune!

Text şi foto:
Mirela şi Octavian GULER
Tel. 0744 327217

Grafic 1: Şcoala de Soiuri 2018 – rezultate înregistrate la soiurile de grâu

Grafic 2: Şcoala de Soiuri 2017 – rezultate înregistrate la soiurile de grâu şi de orz

Grafic 3: Şcoala de Soiuri 2015 – rezultate înregistrate la soiurile de grâu

REZULTATE COMPARATIVE DE PRODUCŢIE LA SOIURILE DE GRÂU ÎN LOCAŢIA TIMIŞOARA – ŞCOALA DE SOIURI

Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/233 (ediţia 1-14 aprilie 2019)