Ferma Dancsék din municipiul Covasna este una dintre cele mai cunoscute exploataţii de ovine Lacaune din România. Ferma este specializată pe producţia de lapte şi valorificarea produşilor obţinuţi.

Proprietarul ei, Adorján Dancs,a considerat creşterea oilor ca un hobby, ca mai apoi afacerea „să crească şi să dea afară din… papuci!”, cum spune fermierul. Businessul principal, pe care-l face încă din anul 1997, este construirea de fabrici de lapte, fiind reprezentant al unei firme de profil din Elveţia.

Embrionul unei afaceri de succes

Ferma Dancsékare un efectiv de 520 de oi mame, majoritatea aduse din Franţa, tineret şi 11 berbeci pentru reproducţie, din care trei sunt folosiţi pentru inseminarea artificială. „De cinci ani facem însămânţări artificiale, activitate de care se ocupă Eszter Dancs, fiica mea. Eu am absolvit un curs de perfecţionare în Ungaria cu profesorul Elemér Gergátz, care a lucrat foarte mult pe îmbunătăţirea tehnicii de însămânţare artificială. Din produşii obţinuţi, femelele le vindem ca animale de prăsilă, iar exemplarele masculine cele mai reprezentative din mame valoroase le comercializăm pentru reproducţie”, susţine Adorján Dancs.

ANZ n-a făcut pasul… renaşterii!

Crescătorul din Covasna şi-ar dori să lucreze şi pentru terţi, dar nu are dreptul. „Din 2017 am depus documentaţia laAgenţia Naţională pentru Zootehnie (ANZ) şi abia luna trecută ne-a răspuns că ne poate autoriza doar dacă înfiinţăm un Centru de colectare şi însămânţare artificială. Însă nu suntem de acord. Cei de laANZnici acum nu au făcut pasul, trăiesc încă în… evul mediu! Avem cereri de la crescători din ţară care vor să facă însămânţare artificială şi, iată, că nu se poate”, susţine cu amărăciune Adorján Dancs.

Nutriţie adecvată

Ferma Dancsék este amenajată în incinta unui fost SMA, locaţia nefiind ideală pentru creşterea animalelor. Totuşi, dispune de un grad bun de mecanizare; hrănirea animalelor se realizează cu ajutorul unei maşini automate care formează amestecul nutritiv preluat de banda de furajare. Animalele primesc tainul dimineaţa, iar după-amiază, hrana suplimentară. Reţeta de nutriţie cuprinde circa 45% la sută porumb, 15% triticale sau orz, 20% şrot de floarea soarelui, 10% borhot uscat de bere, 5% soia sau granule de rapiţă şi 5% diferite premixuri.

Laptele produs este procesat

În ferma Dancsék, campania de fătări cuprinde două perioade: septembrie-noiembrie şi martie-aprilie, pentru ca producţia totală de lapte (între 320 şi 340 litri) să acopere întreg anul. Încrucişarea se face prin inseminare artificială în fermă. Numărul mieilor gemeni este foarte mare, deja sunt înregistraţi tripleţi şi chiar cvadrupli.

Mulsul se face mecanic în sala special amenajată, laptele conţinând în jur de 7,8-8,2% grăsime şi 6,3-6,6% proteină.

Producţia obţinută este procesată după reţete elveţiene şi româneşti, într-o microunitate cu o capacitate de producţie de 500 litri/an şi transformată în mai multe tipuri de brânzeturi (caş dulce, telemea, brânză dulce, frământată în băşică, maturată semitare, brânză feta, urdă) şi produse acidofile: iaurt, sana, livrate în ţară şi în Ungaria.

Ferma are o suprafaţă de 50 de hectare cultivate pentru producerea furajelor şi dispune de maşinile şi utilajele necesare pentru lucrările tehnologice.

Păşunatul oilor se face raţional, parcelat, cu gard electric; doi îngrijitori (un localnic şi un nepalez) – de care crescătorul este foarte mulţumit – asigură activitatea curentă.

Proiect de 1,5 milioane euro pentru o nouă fermă

Crescătorul din Covasna intenţionează să depună un proiect pe Submăsura 4.1 – Investiţii în exploataţii agricole. Are în plan extinderea afacerii prin construirea unei noi fabrici de lapte, a unui adăpost pentru animale, înlocuirea maşinilor şi utilajelor agricole, dar şi mărirea efectivelor de ovine; toate acestea costând aproape 1,5 milioane de euro.

„Vrem să realizăm la Comandău, o comună unde în 2011 am concesionat un teren şi de şase ani tot încercăm să obţinem autorizaţia de construcţie, o fermă ultramodernă, cu dotări la cele mai înalte standarde de exploatare, aşa cum am văzut în Franţa. Am ajuns în linie dreaptă cu aprobările şi luna aceasta sper să avem ultimul aviz. În următorii ani o să ajungem la un efectiv de 600 de oi mamă, ca să avem 350-400 litri de lapte pentru procesare”,precizează fermierul.

Oieritul are viitor incert!

Pregătirea de bază a lui Adorján Dancs este cea de tehnician veterinar. A urmat mai multe cursuri de pregătire în industria laptelui în Elveţia, însă multe lucruri le-am învăţat din mers. „Viitorul oieritului este incert din cauză că mâna de lucru e tot mai greu de asigurat!”, susţine fermierul din Covasna.

Inseminarea artificială…

Tehnologia artificială de însămânţare a oilor se bazează pe introducerea lichidului seminal al berbecului în cavitatea uterului oii. Specialiştii susţin că o astfel de tehnică foloseşte mult mai puţin material seminal decât la împerecherea naturală, însă fecunditatea are valori ceva mai mici, comparativ cu cea de la monta dirijată (circa 75%).

Sperma se foloseşte sub formă brută, diluată, refrigerată (la 2-5°C, folosindu-se timp de 2-3 zile) şi se păstrează congelată (la -196 grade C).

De asemenea, se utilizează un tratament hormonal cu pesarii (bureţi) impregnate cu progesteron, care se introduc şi se menţin în vagin timp de 16-17 zile. Progesteronul blochează dezvoltarea foliculară şi ovulaţia pentru o anumită perioadă, iar întreruperea bruscă a administrării acestuia duce la apariţia căldurilor ovulatorii după 48-72 ore. Operaţiunea trebuie să respecte strict regulile de procedură şi de sterilitate absolută.

De cinci ani facem însămânţări artificiale, activitate de care se ocupă Eszter Dancs, fiica mea, medic veterinar, a cărei lucrare de licenţă elaborată în fermă a avut ca temă chiar acest subiect, spune ADORJÁN DANCS.

Crescătorul de ovine Adorján Dancs explică succint tehnologia de însămânţare artificială, aşa cum este făcută în fermă de fiica sa, Eszter Dancs, în Revista FERMA, ediţia 1-15 noiembrie 2021!

Eszter Dancs

MIEI DIN MATERIAL SEMINAL VECHI DE 50 DE ANI!

Materialul seminal recoltat de la un berbec în urmă cu 50 de ani a fost utilizat cu succes pentru a lăsa gestante 34 de oi, într-un experiment condus de o echipă de cercetători australieni. Mieii par să afişeze ridurile corporale care erau obişnuite la oile Merinos la mijlocul secolului trecut, o caracteristică iniţial selectată pentru a maximiza suprafaţa pielii şi randamentul lânii. Această varietate de Merinos a dispărut în mare parte. Află detalii AICI!

un articol de

MARIAN MUŞAT