Cea mai importantă Agenţie de Plăţi din Agricultură este pe cale de a fi reorganizată? Surse sigure din interiorul APIA ne-au transmis următorul mesaj informativ la redacţie. Întrucât implică în mod direct fermierii şi veniturile acestora, am decis să-l publicăm integral mai jos.
Având în vedere măsurile propuse prin proiectul de OUG care circulă în spaţiul public cu impact major pentru entităţile instituţional-administrative din teritoriu, dorim să precizăm că prin modificarea structurală propusă – respectiv desfiinţarea birourilor care în cazul APIA funcţionează ca centre locale s-ar periclita fundamental activitatea instituţiei de absorbţie a fondurilor europene destinate agriculturii.
După cum se ştie, structura organizatorică a APIA este stabilită printr-o lege ordinară (Legea nr. 1/2004) care reglementează un domeniu de importanţă majoră în acest moment (susţinerea agriculturii) putând avea astfel conotaţie de lege organică şi care nu ar putea fi modificată printr-o ordonanţă de urgenţă conjuncturală, ca măsură de intervenţie şi reducere a deficitului bugetar. Dacă acest proiect de ordonanţă de urgenţă ar intra în vigoare în forma pusă la dispoziţie publicului s-ar perturba grav activitatea unei instituţii care absoarbe fonduri europene destinate agriculturii începând cu anul 2007 conducând la blocaje greu de cuantificat.
Precizăm că suntem singura instituţie publică care în mod susţinut reuşeşte să absoarbă fondurile europene specifice în procent de peste 98% în fiecare an de când se derulează aceste de fonduri destinate agriculturii. Structura organizatorică a APIA este acreditată în această formă, în centre judeţene care au în subordine mai multe centre locale cu statut de birouri în anii 2006 – 2007. Această acreditare externă, obţinută printr-un proces anevoios de verificări şi auditări externe desfăşurate de o firmă internaţională de audit de renume mondial nu poate fi reluat întrucât aceste reacreditări instituţionale pot dura doi, trei ani.
În tot acest timp, sunt blocate plăţile şi fluxul de fonduri europene întrucât conform regulamentelor europene în vigoare fondurile europene destinate agriculturii nu se pot derula decât de organisme interne acreditate la nivel european. Modificând în mod esenţial o structură organizatorică deja acreditată intern şi european în această formă (42 de centre judeţene organizate în centre locale) încă de la înfinţare presupune reluarea întregului proces de reacreditare cu consecinţele menţionate mai sus, blocarea plăţilor şi a fluxului de fonduri europene destinate agriculturii până la obţinerea acreditării în condiţiile impuse de Uniunea Europeană.
Astfel, aşa cum am arătat mai sus, o parte din măsurile fiscal – bugetare propuse/sau vehiculate pentru a soluţiona problema deficitului bugetar vor avea un impact negativ asupra activităţii desfăşurate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, instituţie publică responsabilă cu gestionarea unor forme de sprijin financiar destinate susţinerii agriculturii.
Abrogarea prevederilor art. 390 alin. 1 lit. h din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ va face imposibilă respectarea cadrului legislativ care reglementează controlul intern managerial al entităţilor publice. Concret, abrogarea textului legal antemenţionat va constitui punctul de plecare în exercitarea aleatorie a prerogativelor de putere publică în teritoriu, câtă vreme nu va exista o funcţie publică de conducere care să asigure respectarea şi aplicarea standardelor de control intern managerial în general, a Standardului 10 – Supravegherea, în special.
La nivelul A.P.I.A., desfiinţarea structurilor organizatorice care funcţionează ca birouri, respectiv centrele locale organizate la nivelul celor 42 de centre judeţene, va avea drept consecinţă un parcurs descendent al absorbţiei fondurilor europene. Peste 80% din cele 800000 de cereri, cca. 650000 sunt administrate de Centrele Locale. Impactul se va extinde nu doar pe titular, ci şi pe membrii familiilor acestora, multiplicarea fiind de cel puţin 2, 3 ori mai mult. Trebuie să ţinem cont că aceştia sunt în mediul rural şi aceste venituri obţinute sunt uneori singura sursă de venit.
Funcţionarea centrelor locale, organizate ca birouri, a asigurat în toţi aceşti ani continuitatea finanţării agriculturii româneşti din fonduri europene, prin facilitarea accesului fermierilor care exploatează terenuri cu o suprafaţă de până la 50 ha la oportunităţile de finanţare.
În eventualitatea dispariţiei acestor birouri, în mod cert se va înregistra o scădere semnificativă a numărului de solicitanţi, motivată de lipsa/insuficienţa timpului, a bugetului şi a mijloacelor de transport necesare deplasării la centrul judeţean în vederea depunerii cererilor de plată, a clarificărilor necesare pe timpul administrării acestora care pot impune prezenţa beneficiarilor la sediul centrului local de mai multe ori.
Mai mult decât atât, măsurile propuse vor aduce atingere întregii activităţi desfăşurate la nivelul Agenţiei, întrucât, pentru a-şi îndeplini corect sarcinile, aceasta trebuie să dispună de o structură administrativă şi de un sistem de control intern conform criteriilor de acreditare stabilite în Anexa I din R(UE) nr. 907/2014 de completare a Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea şi închiderea conturilor, garanţiile şi utilizarea monedei euro.
