Principalii dăunători ai rapiţei erau consideraţi a fi puricii (Phyllotreta spp., Psylliodes chrysocephala) şi apoi larvele viespii rapiţei (Athalia rosae sin. Athalia colibri). Doar în anii cu toamne secetoase şi călduroase, în sudul şi sud-estul ţării apăreau probleme şi cu larvele fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae).
Cum toamnele au fost din ce în ce mai calde şi, în general, secetoase, iar suprafeţele cu rapiţă au crescut faţă de acum zece ani, acest dăunător nu mai este unul de importanţă secundară, devenind principal.
Larva fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae)
Populaţia depăşeşte lejer pragul economic de dăunare
Se ştie că pragul economic de dăunare pentru acestă specie este de 2-3 larve/mp. În cazul unui atac puternic, frunzele sunt scheletuite, rămânând intacte numai nervurile.
Anul trecut, în câmpul experimental de la INCDA Fundulea, într-o experienţă din cadrul proiectului ADER 2.2.1, pe 2 octombrie, în varianta netratată de rapiţă s-au înregistrat, în medie, 4,82 larve/mp, în timp ce la varianta cu seminţele tratate s-au înregistrat, în medie, 2,57 larve/mp. Pe 11 noiembrie, la varianta netratată s-au înregistrat 3,53 larve/mp, în timp ce la varianta cu seminţele tratate înainte de semănat s-au înregistrat 2,81 larve/mp. Tratamentul seminţelor oferă protecţie împotriva larvelor fluturelui alb al verzei, dar în cazul unei rezerve biologice ridicate, la jumătatea lunii noiembrie putem avea probleme, în ciuda faptului că foliajul rapiţei este mai dezvoltat.
Larva fluturelui alb al verzei în timp ce se hrăneşte
Primul pas împotriva insectei
În afară de tratamentul seminţei, ce ar trebui să facă fermierii pentru a scădea, în timp, rezerva biologică a acestei specii? Simplu, să nu mai ofere larvelor o „masă bogată”. Adică să distrugă samulastra de rapiţă. În general această problemă este ignorată de majoritatea fermierilor. Dar fix această samulastră poate constitui un focar de înmulţire a dăunătorilor rapiţei, inclusiv fluturele alb al verzei. În general, după rapiţă urmează cereale păioase (grâu sau orz). De multe ori am văzut sole cu grâu sau orz unde se găsea din belşug şi samulastra de rapiţă. Până să scape fermierii de samulastră din solele respective, larvele fluturelui alb al verzei s-au hrănit nestingherite, s-au împupat, iar în primăvara viitoare apar fluturii care zboară la culturile de rapiţă, unde încep un nou ciclu. Cât timp nu scăpăm de samulastra de rapiţă, chiar dacă noi tratăm seminţele, vom avea presiune mare de infestare şi în anii următori.
Plantă de rapiţă dăunată de larvele fluturelui alb al verzei
Eliminaţi gazdele intermediare
Cum putem scăpa de samulastra de rapiţă?Totul porneşte de la alegerea recoltării rapiţei şi de la cum reglăm combina. Dacă nu vrem să avem samulastră de rapiţă, atunci pierderile la recoltarea culturii trebuie sa fie minime. Dar se pot întâmpla ”N” situaţii în acea perioadă care să ducă la scuturarea rapiţei şi la posibilitatea apariţiei samulastrei. Prin urmare, ar trebui acordată cea mai mare atenţie acestui aspect. În condiţiile existenţei unei rezerve ridicate a dăunătorilor, nu ar trebui să existe nici „un fir de samulastră”.
De asemenea, trebuie să combatem buruienile din aceeaşi familie ca rapiţa, care pot să fie gazde intermediare perfecte pentru larvele fluturelui alb al verzei. De multe ori şi acest aspect este ignorat de către fermieri.
Care sunt primele opţiuni de tratament aflaţi din Revista FERMA, ediţia 1-14 octombrie 2021!
Cercetări recente au arătat că schimbările climatice favorizează lepidopterele (fluturii), inclusiv multe specii dăunătoare plantelor de cultură, cum ar fi fluturele alb al verzei. Acest lucru înseamnă o presiune în plus pentru cultivatorii rapiţei, toamna. – Robotul FERMY, specialist Agri 4.0
4 „CAPCANE” ALE ÎNVERZIRII
Despre culturile folosite la înverzire (inclusiv rapiţa şi muştarul) am scris un articol în această revistă anul trecut. Înverzirea este benefică pentru mediul înconjurător. Dar dacă nu suntem atenţi, s-ar putea transforma într-o „cutie a Pandorei”, devenind „focar” de înmulţire pentru dăunătorii rapiţei. Click AICI şi vezi care sunt cele 4 ”capcane” ale înverzirii!
un articol de
EMIL GEORGESCU
INCDA Fundulea