„Seceta pedologică extremă care a cuprins toată România a ajuns şi în Insulă, dar numai că noi am început să irigăm culturile încă din luna martie. Mari probleme avem în urma valurilor de îngheţul la sol când în incinta îndiguită s-au înregistrat temperaturi de minus 9,3 grade C de au îngheţat plantele, utilajele şi echipamentele de udare. Astfel, grâul mai dezvoltat şi-a pierdut fraţii cei mai viguroşi care s-au făcut… fân! Am constatat şi un paradox; a fost afectat mai mult grâul decât orzoaica de toamnă, o cultură mult mai sensibilă la variaţiile de temperatură. Mă aştept să avem pierderi de recoltă!” ne-a declarat inginerul Liviu Titianu, care lucrează 500 de hectare în Frecăţei şi Măraşu din Insula Mare a Brăilei.
Culturi afectate de secetă în proporţie de 50 la sută
În toamnă a semănat 70 hectare cu grâu şi tot atâtea cu orzoaică de bere. Irigă din plin pentru a limita efectele fenomenelor nefavorabile.
„De ieri, am început semănatul la un lot semincer de porumb de 130 ha, pe un teren bine pregătit pe care am aplicat o apă de aprovizionare. Nu am însămânţat floarea pentru că irigăm terenul şi a fost rece. Trebuie să salvăm culturile de toamnă afectate în proporţie de 40-50 la sută”, a susţinut fermierul.
Liviu Titianu are pe terasă încă 170 de hectare la Urleasca şi Siliştea, la neirigat. Culturile sunt veştejite, aşa că va întocmi actele de calamitate.
În Insulă, dimineaţa este gheaţă, nu brumă!
„Cu seceta ne confruntăm de astă toamnă când am început lucrările din campania de toamnă: arat, pregătit, semănat. Am început să irigăm din 15 martie, dimineaţa este gheaţă, nu brumă! Luni 6 aprilie, am avut minus 4 minus 5 grade C, ca pe timp de iarnă! Culturile aflate în vegetaţie au avut de suferit, variaţiile de temperatură le-au dat peste cap. Pot spune că nu am mai prins un aşa an agricol din 2007, de când lucrez în agricultură”, ne-a declarat inginerul Marius Brebenel.
Ce a văzut în Insulă este dezastru: culturi de păioase şi de rapiţă în mare parte distruse. Fermierul a înfiinţat 104 hectare cu grâu de sămânţă. „Am un soi străin care nu se prezintă tocmai bine. Nu merită să întoarcem cultura, mai bine să obţinem acolo ceva, decât să cheltuim alţi bani şi nu ştim dacă mai producem la seceta asta”, a precizat cultivatorul.
Eforturi pentru a menţine apa în sol!
Marius Brebenel a început să însămânţeze 110 hectare cu soia. „Am arat şi discuit din toamnă, urmând ca în primăvară să pregătesc cu bara nivelatoare şi cu grapele. În februarie am prelucrat superficial terenul pentru a nu pierde umiditatea din sol. Prefer să semăn într-un teren mai denivelat, dar să aibă apă. Lucrez cu o semănătoare Monosem la 70 cm. În faţă i-am ataşat un fel de rariţă de bilonat care dă pământul uscat la o parte (gros de 2-3 cm) ca sămânţa să fie încorporată în stratul umed şi să aibă germinaţie şi răsărire optime. Şi la porumb voi procesa la fel”, ne-a destăinuit specialistul din IMB.
Până acum, în Brăila, 20.000 de hectare calamitate
„În judeţul Brăila, în prima decadă a lunii aprilie, comisiile de constatare şi evaluare a pagubelor au încheiat p-v pentru aproape 20.000 hectare cu grâu, rapiţă şi orz, culturi distruse în proporţie de 70 şi 100%, din care în jur de 3.000 ha de cereale păioase sunt în fermele din sudul Insulei Mari a Brăilei, unde terenul nu-i amenajat la irigat. Şi situaţia nu este finalizată”, ne-a declarat Traian Cismaş, directorul DAJ Brăila.
Potrivit şefului Agriculturii brăilene, este de apreciat faptul că o parte din culturi se mai pot salva de la secetă pentru că ANIF a umplut cu apă peste 600 km de canale de aducţiune, iar fermierii au început să irige suprafeţe din ce în ce mai mari cultivate cu semănături de toamnă.
Fotografii preluate din postarea Severe Weather Alert – România (Măraşu – Insula Mare a Brăilei)
Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!
Ferma Media Grup, primul grup media privat din domeniul agriculturii româneşti, a creat o CELULĂ DE CRIZĂ pentru problemele fermierilor, care va prelua toate sesizările, cererile şi propunerile venite dinspre fermieri către autorităţi, precum şi neliniştile oamenilor cu privire la sectorul agroalimentar. În plină pandemie CoVid-19, Celula de Criză este un demers jurnalistic de utilitate publică, în sprijinul fermierilor şi al populaţiei, lansat şi susţinut de Ferma Media Grup prin site-urile revista-ferma.ro şi agroinfo.ro
CUM NE PUTEŢI CONTACTA. În această perioadă, redactorii Ferma şi Agroinfo sunt alături de voi, fermierii români, pentru a vă face publice problemele cu care vă confruntaţi şi pentru a le aduce în atenţia autorităţilor. Vă rugăm să ne trimiteţi întrebările şi sesizările voastre pe adresa redacţiei: redactia@revista-ferma.ro sau să ne trimiteţi mesaje pe paginile de facebook Revista Ferma şi Agroinfo