Chiar dacă sectorul de producere a cartofului din România continuă să fie în declin, în cadrul instituției sucevene cercetările științifice continuă, cele mai multe dintre cele 13 noi soiuri de cartof fiind create după anul 2000, precum soiurile: Dragomirna, Moldovița, Magic, Astral, Rapsodia, Triumf, Alina, Claudiu, Loial, Expres, Temerar.
Noi paşi pentru ameliorare
Anul 2022 aduce noi pași pe calea ameliorării liniilor și soiurilor de cartof, în condițiile de sol și climă specifice nordului Moldovei și, în același timp, noi provocări în privința cercetărilor comparative din câmp, acolo unde an de an ajung aproximativ 100-150 potențiale noi soiuri, după trierea făcută dintre cele 35-40 de mii de noi genotipuri cu care se pornește fiecare studiu.
„Prezența dominantă a unor factori restrictivi dictează necesitatea măririi presiunii de selecție, în sensul obținerii unor genotipuri cu precocitate evidență de tuberizare în stadiul timpuriu de vegetație, astfel încât până la 10-15 iulie să acumuleze 75-80% din producția totală”, menționează Dumitru Bodea, cercetător științific în cadrul SCDA Suceava, creator de soiuri de cartof.
150 de potenţiale noi soiuri
Toate soiurile create la SCDA Suceava pot oricând să fie direcționate către producătorii de sămânță, existând creații noi, germoplasmă și sămânță de bază, numai că se așteaptă semnale bune din aval. ”Din păcate, lucrurile care trebuie limpezite nu sunt simple și, se pare, mai avem de așteptat. Sau, mai bine zis, suntem nevoiți să continuăm să luptăm pentru a menține toate resursele științifice, teoretice și practice, pentru a susține în mod optim o eventuală revenire la normalitate, în sectorul de producere a cartofului românesc”, spune directorul instituţiei.
În anul 2021, Staţiunea avea în culturi comparative 150 de potențiale noi soiuri de cartof. Din aceste loturi, se face selecția soiurilor care urmează să fie predate Comisiei de stat pentru testare și omologare.
Cercetările privind ameliorarea cartofului sunt orientate spre îmbunătățirea precocității, a capacității fotosintetice și a valorificării superioare a îngrășămintelor care, pe fondul rezistenței la boli, viroze și dăunători, să ofere condiții de realizare a unor genotipuri capabile să ofere producții mari și constante.
DUMITRU BODEA
SCDA Suceava
Selecţia vârfurilor productive
În anul 2021 s-a manifestat o secetă pedologică și atmosferică accentuată în timpul verii; a fost unul deosebit de favorabil trierii materialului de ameliorare. Practic, arșița a determinat apariția unor condiții total nefavorabile creșterii cartofului, știut fiind faptul că stoparea creșterii se înregistrează atunci când în bilon temperatura depășește 23-24 grade Celsius.
În aceste condiții, în culturile comparative de anul trecut, variabilitatea producției a fost cuprinsă între 19 şi 57 tone cartof/ha.
• S-a putut alege acele genotipuri care au avut vârfuri de producție, dar și o calitate înaltă a recoltei, respectiv dimensiunile fracțiilor de cartof mare, de cartof pentru sămânță și de cartof mărunt.
• Un alt factor, pe care cercetătorii suceveni l-au putut verifica anul trecut a fost cel legat de rezistența mecanică a tulpinilor (a vrejilor de cartof), deoarece s-au înregistrat și unele episoade de grindină și vijelie.
• De asemenea, s-a făcut verificarea comportamentului fiecărei culturi în fața atacului de mană, din acest punct de vedere anul 2021 fiind unul deosebit de solicitant.
Noi genotipuri de cartof
În doi ani la rând, respectiv 2021 și 2022, SCDA Suceava a predat Comisiei de stat pentru testarea și omologarea soiurilor, în primăvară, câte două genotipuri de cartof.
”Deși nici testarea nu este ieftină, costându-ne minim 5 mii de lei/genotip predat, vrem ca în fiecare an să facem pași înainte în privința identificării de noi linii și soiuri de cartof, care să răspundă cerințelor de climă și de piață specifice arealului pe care îl deservim”, spune Dumitru Bodea.
Ținta specialiştilor este obţinerea de soiuri cu o perioadă mai scurtă de vegetație (semitimpurii, spre semitârzii), cu o dinamică rapidă de acumulare a producției, pentru a folosi apa din prima parte a vegetației cartofului, deoarece către finalul vegetației (luna august), se instalează seceta și arșița care, prin dimensiunea pierderilor provocate, pur și simplu pot anula toată munca fermierului.
12 ani de studiu şi cercetare
Pentru ca un soi nou de cartof să fie omologat, este nevoie de 12 ani de studiu. Fiecare dintre cele două genotipuri trimise către comisie anul acesta și anul trecut vine după câte minimum 10 ani de muncă de cercetare științifică. Din momentul omologării și până în cel al obținerii cartofului pentru sămânță la care să aibă acces multiplicatorii, pe tehnologia clasică, mai durează încă 8 ani. De aceea, este esențial ca amelioratorul să intuiască șansele soiului trimis către comisia de omologare și să pornească, deja, obținerea de sămânță, astfel încât să scurteze timpul până când poate exista acces la acel soi de cartof pentru sămânță. Numai că riscul este mare, deoarece tehnologia cartofului este foarte scumpă!
Cel mai recent soi de cartof omologat și brevetat de SCDA Suceava este soiul Temerar (2017), un soi semitârziu de cartof cu coaja albă, cu o perioadă de vegetație similară soiului Sante, cu producții superioare.
V-aţi gândit cum ar fi să recoltaţi două culturi diferite – de tomate şi de cartofi sau de tomate şi de vinete – de pe aceeaşi plantă? Click AICI şi vezi unde şi cum sunt cultivate deja astfel de plante!
un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi
