Mihai Budai, tehnologul lui Agroind Cauaceu, una dintre cele mai mari societăţi agricole din vestul ţării, explică abordarea companiei pentru campania de primăvară, în care porumbul joacă un rol central.

Cu o strategie adaptată condiţiilor climatice tot mai imprevizibile, societatea bihoreană şi-a stabilit un plan de culturi care pune accent pe eficienţă şi rezilienţă. „Noi alegem hibrizi de porumb de la 300 FAO până la 380 FAO, urmărind să reducem densităţile pentru a optimiza producţia. De obicei, undeva în jurul datei de 20 martie intram la semănat, dar anul acesta nu aş putea anticipa o dată. Deocamdată observ că avem o lună februarie mai rece decât în alţi ani”, susţine Mihai Budai.

Hibrizi adaptaţi presiunilor climatice

Jumătate din cele aproape 2.000 de hectare pe care le-a alocat culturii porumbului anul acesta va fi semănată cu hibrizi Pioneer. Ponderea cea mai mare în cultură o va avea hibridul P9889. O varietate de porumb semitimpuriu, cu un indice FAO de 350, cunoscut pentru stabilitatea producţiilor. Datorită geneticii avansate (este din categoria Optimum AQUAmax), acest hibrid manifestă o toleranţă foarte bună la perioadele de secetă şi temperaturi ridicate, fiind recomandat pentru regiunile din vestul şi sudul României, unde aceste condiţii sunt întâlnite frecvent.

Citeşte şi:
Corteva îmbunătățește producția de semințe Pioneer® în România cu investiții de până la 800.000 de dolari în tehnologii de ultimă generație

Pe lângă genetica de la Corteva, pe 30% din suprafaţa cu porumb vor fi semănaţi hibrizi Dekalb, în timp ce restul de 20% va fi ocupat de genetica KWS. Această împărţire strategică reflectă dorinţa companiei de a optimiza potenţialul de producţie şi de a diminua riscurile impuse de variabilitatea climatică. De asemenea, în primăvară vor fi înfiinţate şi 900 de hectare cu floarea-soarelui, esenţială pentru rotaţia culturilor şi echilibrarea structurii fermei.

Teamă de îngheţ

Seceta este deja o problemă la Diosig. „Până la acest moment, pot spune că există la noi în zonă un deficit de 140 de litri faţă de media multianuală. Deocamdată semănăturile de toamnă nu sunt afectate dar ne aşteptăm să apară presiuni pe anumite parcele. Zăpadă aşa cum trebuie nu am mai avut de vreo şapte ani”, a subliniat tehnologul.

Referitor la culturile de toamnă, păioasele ocupă o suprafaţă de 3.000 de hectare. De asemenea, rapiţa a fost înfiinţată pe 1.800 de hectare. „Culturile au intrat bine în iarnă. Doar că acum începe să se simtă lipsa precipitaţiilor. Sperăm să nu vină perioade de îngheţ”, a concluzionat Mihai Budai.