Renunţarea la plata pe hectar, o temă discutată în cancelariile europene, nu-l sperie pe Dan Herţeg, unul dintre cei mai performanţi fermieri din vestul ţării.
Pentru români ar fi un lucru bun să se renunţe la acest sprijin pe suprafaţă, în condiţiile în care noi avem printre cele mai mici subvenţii din Uniunea Europeană şi suntem clar dezavantajaţi în faţa colegilor din vest, deşi concurăm pe aceeaşi piaţă, spune arădeanul. „O astfel de măsură ar duce probabil la scăderea preţurilor la inputuri, printre altele. Să nu uităm că înainte de aderare România nu mai avea voie să subvenţioneze industria producătoare de tractoare, ceea ce a dus inevitabil la colapsul uzinei de la Braşov. În schimb, ni s-a dat o subvenţie mascată pentru achiziţia de tractoare şi echipamente agricole de la producători din vest. Care a finanţat practic industria occidentală în detrimentul nostru”, afirmă Herţeg.
Pe de altă parte, desfiinţarea plăţii pe suprafaţă ar putea stimula creşterea preţurilor la cereale, e de părere acesta. „Noi, fermierii care am ajuns mai târziu în blocul comunitar, suntem cei mai frustraţi, în timp ce vechii europeni sunt privilegiaţi. Francezii şi nemţii au undeva între 400 şi 500 de euro pe hectar iar noi nici măcar nu ajungem la jumătate din această sumă”, mai spune administratorul societăţii Agro-Raluca din localitatea Semlac.
Vânătorii de subvenţii
„Din păcate, la noi foarte mulţi lucrează terenul doar pentru a obţine acea subvenţie pe hectar. Cei care plătim taxe şi impozite la stat simţim asta ca pe o concurenţă neloială. Spre exemplu, pe mine arenda şi dările la stat mă costă mai mult decât acea subvenţie, iar cei care iau direct subvenţia nu fac nimic pentru societate”, consideră el.
Pe lângă asta, o altă problemă ar fi comasarea terenurilor. Noi nu putem creşte productivitatea în fermele româneşti pentru că ne plimbăm toată ziua ca proştii pe câmp de la o parcelă la alta. Ar trebui şi aici dată o lege care să stimuleze comasarea suprafeţelor agricole. Motorina este din ce în ce mai scumpă şi noi înregistrăm pierderi pentru că nu avem acces la terenuri şi suntem obligaţi să folosim diferite drumuri de exploataţie crescând astfel cheltuielile”, a constatat Dan Herţeg.