„Suntem angrenați în livrarea verzei timpurii pe rețeaua Kaufland, recoltăm de două ori pe săptămână câte zece tone. De asemenea, am terminat de plantat ardeiul capia și ardeiul gras pe o suprafață de trei hectare și varza de toamnă pe două hectare. În zilele următoare vom pune morcov și sfeclă roșie pe câte două hectare pregătite corespunzător din timp”, ne declara la acea vreme Costel Hîncu, unul dintre cei doi administratori ai Grupului. Fermierul și-a arătat mulțumirea pentru culturile de ceapă, înființate pe zece hectare, și pentru cea de pepene verde, pe 20 ha.
O cultură cu nazuri: tomatele de câmp
În acest an, grupul gălățean nu și-a mai bătut capul cu tomata pentru industrializare, specie de legume care a fost cultivată în anii anteriori pe zeci de hectare. Legumicultorii au renunțat la acest tip de tomate cu toate că este sprijinită mai bine prin subvenții. Economistul Costel Hîncu ne-a relatat că această cultură a produs numai pierdere grupului, pentru că, pe de o parte, procesatorii, unitățile din Tecuci și din Buzău, cu toate rugămințile producătorilor, refuzau sistematic să preia marfa! Pe de altă parte, nici soiul cultivat nu a fost unul de… soi; nu a înregistrat o coacere uniformă, ceea ce a condus la recoltarea manuală a roșiilor. Drept pentru care nivelul cheltuielilor specifice pe unitatea de suprafață a fost extraordinar de mare. „Bunăoară, unitatea din Tecuci a făcut nazuri la recepția tomatelor pentru industrializare, ne-au respins tone de marfă pe motivul că distanța e prea mare de la fermă și până la fabrică, deși sunt numai 30 km! Într-un final, am livrat o cantitate mare de roșii la fabrica de la Buzău, de unde am primit banii după mai bine de jumătate de an”, a susținut oficialul grupului.
„Necazul mare în legumicultură este că faci recoltă, o livrezi cu chiu cu vai și apoi te rogi la bunul Dumnezeu să primești banii mai repede. Acum noi suntem mulțumiți de parteneriatul cu rețeaua Kaufland, colaborare pe care o dezvoltăm de câțiva ani”, ne-a declarat Nistor Munteanu, celălalt administrator al grupului gălățean.
Grupurile de producători sunt pe moarte
În sectorul legume-fructe sunt recunoscute preliminar de către Ministerul Agriculturii zece organizații și 17 grupuri de producători. Grupul Muncostmar din comuna gălățeană Tudor Vladimirescu este recunoscut preliminar din anul 2011.
Costel Hîncu a făcut o afirmație cel puțin surprinzătoare: „Dacă pentru unii de la nivel central grupurile de producători din sectorul legume-fructe sunt considerate a fi un mare succes, mie, dimpotrivă, mi se pare a fi un eșec lamentabil. La ora actuală în țară majoritatea dintre ele sunt pe moarte, așa cum este cazul și în județul Galați”. Între cauzele acestei situații, Costel Hîncu consideră că sunt greșeli care au pornit din stadiul de negociere, de la preaderare la UE, care au efecte până în prezent. „Ai noștri români, mă refer la funcționarii guvernamentali, în ideea de a-și proteja pielea, au introdus niște reguli noi în timpul derulării proiectelor. Și acum, după cinci-șase ani vine și te ia cu boldul la documente tocmai de la recunoașterea grupului de producători de către Ministerul Agriculturii”, a afirmat agricultorul.
Echipele de control, cu portbagajul plin de… hârtii!
Fermierul este mâhnit de mentalitatea afișată expres de organele de control: Gardă, Poliție, ANAF și toate celelalte. „Noi, producătorii agricoli, suntem considerați drept infractori în ochii inspectorilor, comisarilor și ai funcționarilor care vin în verificări. Nu este normal. Ne bate vântul din toate părțile, nu avem cui să ne plângem atunci când avem probleme sau când cineva își bate joc de noi, măcar la sistem național trebuie făcut ceva!”, și-a vărsat amarul Costel Hîncu.
În Galați, cele patru grupuri și două organizații județene ale legumicultorilor erau, la data documentării acestui articol, sub verificări tematice complexe. „Echipele de control pleacă cu portbagajele pline… De hârtii, nu vă gândiți la cine știe ce… Doamne, ferește! Se fac hârtii la hârtii peste hârtii! Birocrație în stare pură! Noi, în loc să facem producție, ne chinuim cu evidențele. Toate hârtiile ăstea pe care le cer echipele de control le pot găsi atât la APIA, cât și la Ministerul Agriculturii, dar le mai cer încă o dată. De aceea verificările durează foarte mult, sunt contraproductive și cronofage”, ne-a declarat Costel Hîncu. Acesta a încheiat într-un registru puțin mai șugubăț: „Auditul extern a fost foarte lejer, însă cel românesc vrea să dezgroape morții după șapte ani. Mai bine ar fi fost cooptat în comisia de control, pe lângă oficiali de la APIA și direcția agricolă, și un reprezentant de la Episcopie, ar fi fost necesar la ritual! Curând o să ne înmormânteze și o să rămână sectorul legume-fructe și fără grupuri, și fără organizații de producători”.
ÎNTOTDEAUNA SE GĂSEȘTE NOD ÎN PAPURĂ
„Referitor la Legea 321 care prevede ca toate supermarketurile să aibă 51 la sută produse românești, eu sunt sceptic. Veți vedea la sfârșitul anului că treaba nu este roză deloc. La noi legumele se produc la un preț mai mare decât în afară. Baza este să mâncăm mai mult din produsele autohtone. Însă, conducerile marilor lanțuri de magazine dețin toate pârghiile pentru a zădărnici relația comercială. Dacă la un lot găsesc zece pepeni neconformi, nu mai acceptă să preia TIR-ul cu 20 sau 40 tone de marfă. La trei refuzuri te-au scos din sistem! Și apoi, obiectiv vorbind, numai dacă nu vor nu îți găsesc nod în papură!”, a precizat Costel Hîncu, care la cei 73 de ani ai săi are suficientă experiență în activitatea economică din agricultură.
Articol publicat in revista Ferma nr.13(174) 1 – 15 august 2016
