Cum ne-am obișnuit deja de mulți ani, în iunie ”vedetă” este grâul. Lucru, de altfel, firesc, dacă ținem cont de importanța acestei culturi, atât din punct de vedere economic, cât și de cel simbolistic.
Luna iunie este cea în care această cereală ajunge la maturitate. În iunie se cuantifică rezultatele culturii, se vede ce a mers și ce nu a mers și se trag învățămintele pentru sezonul următor.
17 FIRME ȘI 50 DE SOIURI ÎN CULTURĂ, LA IAZU
Silviu Mihai, fermierul care a găzduit în localitatea Iazu, din județul Ialomița, ediția din acest an a ”Zilei Grâului Bărăgan” a spus, adresându-se participanților la eveniment: „Îmi doresc ca împreună cu reprezentanții firmelor participante să găsim cele mai bune soluții pentru fermele noastre. În această platformă, de la semănat și până în momentul de față (16 iunie – n.red.) au căzut doar 170 de litri de precipitații”.
Nicolae Sitaru, președintele Forumului APPR a îndemnat: „Grâul se întinde pe aproximativ 2 milioane de hectare din suprafața agricolă, fiind a doua cultură, ca întindere, din România. Vă rog să priviți cu atenție cele aproximativ 50 de soiuri de grâu și orz foarte diferite, care au crescut în condițiile în care au beneficiat de doar 170 de litri de precipitații. Pe baza a ce vom vedea putem face cele mai bune alegeri pentru sezonul viitor în fermele noastre, în condițiile în care avem nevoie de producții cât mai mari și cât mai bune calitativ. Avem nevoie de astfel de producții pentru a rămâne pe linia de plutire, acum, când trecem prin vremuri grele, cu secetă, cu prețuri proaste”.
Fermierii au avut la ce să fie atenți și de unde să aleagă. 17 firme, specializate în producția de semințe, dar și în distribuția de utilaje agricole sau pentru irigații și-au prezentat ofertele. 50 de soiuri de grâu și orz și-au arătat performanțele.
GRÂU CU POTENȚIAL DE 12 T/HA
Ionel Florea, reprezentant al firmei Biocrop a prezentat noutățile pe care compania sa le-a pregătit fermierilor: „Suntem prezenți cu soiuri noi, genetică introdusă anul acesta. Fox și Ormeson sunt două soiuri noi, ameliorate special pentru a produce, au o capacitate de producție de peste 12 tone/ha. Pentru Ormeson avem o rezistență foarte mare la fusarium iar pentru Fox un stay green foarte pronunțat.
Venim și cu consacratele din portofoliu, precum Atraction, care are o rezistență la secetă foarte ridicată, cu Combin, ameliorat special pentru calitate, proteina putând ajunge în jur de 17 și Emblem, un grâu cu o rezistență deosebită la boli foliare. La orz avem soiurile Viola și Esprit, la care deja a început recoltatul, cu producții de 9-9,5 tone/ha”.
O COMBINĂ DE RECORD MONDIAL
Radu Grigoraș, manager produs mașini de recoltat la Agro Concept, reprezentant New Holland în România, ne-a vorbit despre combina deținătoare de recorduri mondiale, prezentată pe platformă:
„Pe gama de combine de recoltat semințe mici, brandul New Holland deține două recorduri mondiale. Primul dintre ele este stabilit la grâu de modelul 1090, cea mai mare combină existentă pe piață la ora actuală în ceea ce privește capacitatea de lucru. Este stabilit în 2014, cu o medie de 100 tone/oră și un vârf de 149 tone/oră, într-o fermă din Anglia, unde producția medie a fost de 11 tone/ha. Aici, în România, cu un model 8.90, care deține și ea un record, de prin 2016, la recoltat soia în Brazilia, atestat de Guinness Book of Records, am vrut să vedem cât poate să recolteze, în condiții de fermă, în 8 ore de lucru. Am fost omologați de GBR cu 403 tone, în opt ore de lucru, la Șindrilița. S-a lucrat timp de opt ore fără nici o oprire”.
Fermierii sunt sprijiniți, atunci când cumpără utilaje de la noi, din toate punctele de vedere: prin livrarea rapidă de piese, prin înlocuirea combinei respective dacă aceasta nu se poate repara rapid sau nu e disponibilitate pentru piesa respectivă nicăieri în lume. – RADU GRIGORAȘ, Manager produs mașini de recoltat Agro Concept
„OMUL TREBUIE DOAR SĂ NE SPUNĂ CĂ VREA SĂ IRIGE”
Andrei Cojocariu, director de vânzări al companiei Dicor Land, specializată și în utilaje pentru irigații, ne-a spus câte ceva despre ceea ce oferă fermierilor: „Avem în portofoliu utilaje provenind de la cele mai mari branduri și acoperim întreaga gamă de irigații, de la sistemele tip tambur, motopompe – cele mai clasice, ca să le zic așa – până la sisteme liniare, pivotare, liniare cu pivotare. Avem sisteme independente, sisteme digitale, sisteme automate care pot fi comandate de la distanță, practic absolut orice înseamnă domeniul acesta, inclusiv irigare prin picurare. Putem oferi servicii complete, pornind de la cartografiere, continuând cu implementarea, până în momentul în care instalația este udă. Omul trebuie doar să vină să ne spună că vrea să irige, unde vrea să irige și să aibă sursa de apă”.
Oferim întreaga gamă de implemente, adică tot ceea ce se poate pune în fața sau în spatele unui tractor, plus echipamente de irigat. Ceea ce ne reprezintă pe noi și e un lucru cu care ne lăudăm, suntem singura companie din acest domeniu cu capital 100% românesc. – ANDREI COJOCARIU, Director de vânzări Dicor Land
DIN TAINELE CREĂRII SOIURILOR
Dr. ing. Pompiliu Mustățea, directorul Institutului Național pentru Cercetare – Dezvoltare în Agricultură Fundulea, ne-a dezvăluit, cu ocazia ”Zilei Grâului” desfășurată în cadrul instituției, câteva dintre tainele care stau în spatele obținerii unor noi soiuri de grâu: „Grâul este una dintre principalele culturi, atât în România, cât și în alte țări. De aceea este firesc ca aici, la noi, să-i fi acordat, de-a lungul timpului, o importanță deosebită, care a dus la crearea mai multor soiuri care au făcut istorie în agricultura românească, dar și a altor țări.
Dintre ele amintim Fundulea 29, Fundulea 4 și Flamura 85. Ca metode de ameliorare, am folosit metoda clasică, convențională, în care un soi noi se poate obține în 10-12 ani. De aceea, amelioratorii au fost motivați să scurteze cumva această perioadă de lansare a unui soi. Pe plan mondial s-a creat o metodă de biotehnologie sau inginerie genetică, cum vreți să-i spuneți, care presupune încrucișarea grâului cu porumbul. Prin această metodă putem să lansăm un soi în 5-8 ani, în funcție de ceea ce urmărim: stabilitate sau variabilitate.
În programele noastre am mers întotdeauna pe calitatea de panificație. De aceea, soiurile noastre de grâu au calități deosebite în acest sens. Nu am mers pe soiurile cu producție foarte mare, căci există o corelație negativă între producție și conținutul de proteină. – POMPILIU MUSTĂȚEA, Director INCDA Fundulea
Dacă se pornește după a doua încrucișare, atunci variabilitatea este mai mare. Ca exemplu, din aceeași încrucișare am obținut soiul Boema și soiul De la Brad, două soiuri cu caracteristici contrastante. Primul soi obținut prin această metodă, pe care nu multe laboratoare din lume o stăpânesc, a fost soiul Faur, apoi a urmat Glosa, care este cel mai recunoscut soi în țara noastră, folosit pe aproximativ 38% din totalul suprafeței alocate acestei culturi, soiurile Litera, Miranda și Pitar”.
LA ZI CU TEHNOLOGIILE MODERNE
”Am ținut și ținem pasul cu marile firme multinaționale și prin folosirea selecției asistate de markerii moleculari. Așa am reușit, printre altele, să identificăm un locus care conferă rezistență la fusarioza spicului. Tot prin această metodă am reușit să identificăm plantele rezistente la secetă. E vorba despre o genă specifică grânelor din Australia, pe care am reușit și noi s-o introducem în germoplasma noastră, în special în soiul Izvor. Este îmbucurător că toate soiurile create ulterior, care au în genealogia lor soiul Izvor, au rezistență la secetă.
O altă realizare a fost transferarea unei gene care oferă insensibilitate față de lungimea zilei. Ulterior am descoperit că această genă este în tandem cu o genă care oferă un conținut ridicat de proteină.
A fost o muncă de 20 de ani să transferăm gene de secară, prin intermediul triticalelor, în germoplasma de grâu. Astfel am obținut soiurile Ursita și Otilia, care au o rezistență foarte bună la anumite boli și o vigoare a semințelor, care oferă o rezistență crescută la temperaturile scăzute”, a precizat directorul INCDA Fundulea.
BURUIENILE NU MAI ÎNGHEAȚĂ ÎN OCTOMBRIE!
Vasile Iosif, unul dintre cei mai reputați specialiști în domeniul produselor pentru protecția plantelor ne-a vorbit despre modul în care acest sector contribuie la obținerea unor culturi performante, dar și despre dificultățile cu care domeniul se confruntă:
„Astăzi un produs fitosanitar are nevoie de aproximativ 11-12 ani pentru a ajunge pe piață și costă aproximativ 280 de milioane USD. Cele mai mari probleme apreciez că vor fi în domeniul insecticidelor. Dacă vă uitați pe piață au rămas foarte puține insecticide, multe dintre ele au fost și sunt folosite abuziv, ceea ce a dus la apariția unor fenomene de rezistență. Dacă erbicide avem, fungicide mai găsim, cu insecticidele avem o mare problemă. Multe companii nu mai vin în UE cu insecticidele lor. Preferă să le omologheze în Asia, în America de Sud sau altundeva. Asta pentru că dacă dosarul de omologare este respins în UE, asta le creează probleme la nivel global. Asta va face ca tot mai numeroși fermieri europeni să se confrunte cu noi provocări, care vor deveni mai mari și mai complexe, mai ales în contextul schimbărilor climatice.
Avem nevoie de fermieri educați, care să știe cum să folosească pesticidele, dar avem nevoie și de consumatori educați, care să nu mai voteze că până în 2035 vom avea zero pesticide. E ca și cum am închide toate farmaciile și nu mai producem nici un fel de pastile. – VASILE IOSIF, Președinte AIPROM
Din cauza schimbărilor climatice s-a modificat și evoluția buruienilor. Până acum câțiva ani așteptam luna octombrie, când buruienile înghețau. Acum vine și noiembrie, și decembrie, și observăm o concurență tot mai acerbă între buruienile cu frunză lată și culturi. De aceea trebuie acordată toată atenția erbicidărilor, încă din toamnă!”.
un articol de
ALEXANDRU GRIGORIEV
