Exact în urmă cu un an de zile, fermierii profilaţi pe rapiţă şi grâu se plângeau de faptul că seceta din 2010 le-a dat mari bătăi de cap, de la pagube semnificative până la compromiterea unor mari suprafeţe semănate cu aceste culturi. Care este situaţia, în prezent, la aceleaşi culturi? Încercăm o abordare comparativă, stând de vorbă, pe cât posibil, cu o parte din interlocutorii de anul trecut.

De la 1200 hectare, la zero

„ Anul în curs, la rapiţă înregistrăm o calamitate de sută la sută, adică am întors efectiv întreaga suprafaţă însămânţată cu acestă cultură
Constantin Bazon, directorul societăţii Comcereal Vrancea

În urmă cu un an, Comcereal Vrancea a semănat 1680 de hectare cu rapiţă, din care 480 au fost distruse total de secetă. La vremea respectivă, vădit afectat, Constantin Bazon, directorul societăţii, ne spunea că a înregistrat pagube semnificative.

Din păcate, la 12 luni de la evenimentul cu pricina, situaţia din câmp s-a agravat: „În 2011 am semănat 600 hectare cu rapiţă, pe care, iată, am fost nevoiţi să le întoarcem integral. Pur şi simplu cultura nu a avut absolut nici o şansă din cauza lipsei precipitaţiilor”, ne spune Constantin Bazon.

Din nefericire, situaţia nu este mai bună nici la grâu, cultivat pe suprafaţa de 1500 hectare. „Grâul este răsărit doar în procent de 15 la sută, restul, deocamdată, stă ca-n sac. Şi am cheltuit foarte mulţi bani pentru înfiinţarea culturii, deoarece condiţiile de semănat au fost dintre cele mai rele. Noi, totuşi, sperăm într-o minune de la Dumnezeu, să avem zăpadă ca să-şi revină măcar grâul.

În acest moment vorbim de un deficit de apă de 1400 de metri cubi pe hectar, ceea ce este exagerat de mult. Cum să trăiască plantele în astfel de condiţii? Situaţia este gravă, gravă!”, afirmă Constantin Bazon.

Plante firave, speranţe la fel

 „Din păcate, rapiţa nu este pregătită să facă pasul spre iarnă. Vorbim de un risc maxim
Claudiu Gavrilă, administrator SC Roxana G, Galaţi

În noiembrie 2010, Claudiu Gavrilă, administrator al societăţii Roxana G, din Galaţi, se declara relativ mulţumit de starea de vegetaţie a rapiţei, însămânţată pe 400 de hectare. Astăzi, în schimb, acelaşi fermier se arată extrem de îngrijorat cu privire la soarta culturii. „Aşa cum se prezintă acum, rapiţa nu-i deloc pregătită să intre în iarnă. Are doar două, trei frunzuliţe şi este foarte, foarte firavă!”, spune Claudiu Gavrilă.

Vestea bună – atât cât se poate, în condiţii de secetă – este aceea că grâul a răsărit pe circa 80 la sută din suprafaţă. „La grâu stăm puţin mai bine, acesta a înfrăţit şi există premise să se dezvolte în continuare normal, dacă va fi zăpadă”, afirmă Claudiu Gavrilă.
Roxana G, din Galaţi, exploatează 350 hectare cu rapiţă şi 450 hectare cu grâu.

„Fără apă şi zăpadă nu putem vorbi de nimic„

Anul trecut, Marian Stanciu, director Agrimat Sihlea, Vrancea, a fost satisfăcut de starea de vegetaţie a rapiţei şi a grâului la intrarea în iarnă. La vremea respectivă, singura lui temere era legată de evoluţia temperaturilor. Actualmente însă, comparativ cu 12 luni în urmă, situaţia este schimbată cu 180 de grade, şi nu în bine. „Acum, nu prea mai am cu ce să mă laud.

Din cele 225 hectare cu rapiţă, plantele au răsărit neuniform doar pe anumite suprafeţe, care totalizează circa 50 de hectare. Aici este mare, frumoasă, dar, după cum v-am spus, cultura este răsărită extrem de neuniform. Şi nici n-am speranţe că restul îşi va mai reveni”, afirmă Marian Stanciu.

Grâu şi orzul au răsărit, prezintă talie mică, ambele culturi fiind afectate de lipsa apei. „Totul depinde, mai departe, de Dumnezeu, de ce fel de iarnă ne va da. Avem mare nevoie de apă şi de zăpadă, fără apă şi zăpadă nu putem vorbi de nimic”, susţine Marian Stanciu.

Despre rapiţa care nici nu va mai răsări, directorul Agrimat Sihlea spune că o va înlocui cu floarea-soarelui. „Las rapiţa aşa până la primăvară, apoi pe parcelele compromise o să punem floarea-soarelui”, afirmă Marian Stanciu.

Agrimat Sihlea deţine 225 hectare cu rapiţă, 220 hectare cu grâu şi 100 hectare cu orz.

Şansa e o iarnă blândă

 „Poate fi bine, poate fi şi rău. De acum încolo depinde numai de Dumnezeu dacă vom câştiga, ori dacă vom pierde. Totul depinde de ce iarnă vom avea
Mihai Halaţ, fermier din localitatea Zădăreni, jud. Arad

Spre deosebire de perioada similară a anului trecut, acum, culturile de rapiţă şi de grâu ale lui Mihai Halaţ din Zădăreni, Arad, nu se prezintă într-o stare de vegetaţie foarte bună. „Rapiţa a răsărit în faza de cotiledoane, iar grâul a răsărit pe circa 40-50 la sută din suprafaţă. Depindem extrem de tare de ceea ce va veni, mă refer la condiţiile meteo. Dacă va fi o iarnă blândă, cu temperaturi pozitive de până la 8-10oC, pentru o perioadă lungă, e posibil să avem şi rapiţă. Dacă însă va fi un frig năprasnic, s-a terminat cu toate culturile”, afirmă Mihai Halaţ.

În ceea ce priveşte grâul, fermierul arădean spune că starea de vegetaţie depinde de perioada semănării. „La parcelele semănate prin septembrie-octombrie, răsărirea este în regulă, iar densitatea este foarte mică. Chiar dacă nici grâul nu arată foarte bine, aici şansele ca să-şi revină sunt mult mai mari, faţă de rapiţă”, explică Mihai Halaţ.
Arădeanul deţine 150 hectare cu rapiţă, respectiv 600 hectare cu grâu.

Decizie salvatoare

La societatea comercială Kasa Agroprest din Timiş am întâlnit un caz mai aparte. Deşi avea în plan – inclusiv sămânţă achiziţionată – să însămânţeze 80 de hectare cu rapiţă, administratorul societăţii, Tiberiu Kasa, a făcut un pas înapoi în ultima clipă. „Practic, am fost gata pregătit să însămânţez 80 de hectare cu rapiţă. În ultimul moment am decis să renunţăm din cauza secetei, deci nu am mai vrut să riscăm”, explică Tiberiu Kasa.

În ceea ce priveşte grâul, timişeanul spune că este mulţumit. „Avem o răsărire în condiţii bune, chiar dacă plantele sunt puţin slăbite, dar deocamdată, fără vreun motiv de panică. Pot să vă spun, în schimb, că plantele au nevoie urgentă de apă”, ne-a declarat Tiberiu Kasa. SC Kasa Agroprest exploatează 170 de hectare cu grâu.