Este un exemplu de decizie luată exclusiv pe baza deprinderilor, fără a ţine cont de situaţia concretă. Iată cum experienţele se înrădăcinează atât de puternic în mintea omului, încât formează instincte care determină luarea unor decizii în care raţiunea aproape că este scoasă din ecuaţie.

Fenofaza ideală pentru iernare
Observăm în foto 1 cât de avansată este în vegetaţie rapiţa, şi aceasta nu este cea mai dezvoltată cultură pe care am văzut-o în această perioadă.
Pentru a trece peste iarnă, plantele de rapiţă este bine să fie în fenofaza optimă de 8 frunze şi să aibă grosimea la colet de 8-10 mm (cam cât un creion). Este evident că plantele din foto 1 sunt mult mai mari şi toamna a fost secetoasă. Ce s-ar fi întâmplat dacă ar mai fi fost o ploaie serioasă?
În luarea deciziei de a începe devreme semănatul rapiţei speranţa se pune în inhibitorii de creştere. Numai că se pune prea multă speranţă. Iar dacă este evident că plantele au toate condiţiile de a creşte prea mari, de ce nu se aplică din timp inhibitorii de creştere? Pentru că la aplicări tardive fie efectul inhibitorilor va fi redus, fie va trebui mărită doza de produs (şi, implicit, stresul pentru plante).
Sunt şi situaţii în care rapiţa a fost semănată mai târziu, chiar la limita apreciată de noi ca fiind ultimul vagon din ultimul tren (foto 2, semănat la 15 septembrie). Iar ploaia prognozată a venit mai târziu, astfel că rapiţa a răsărit pe 6-7 octombrie. Au fost ceva emoţii, însă acum situaţia este în regulă, plantele fiind aproape de fenofaza ideală pentru iernare, însă mai avem perioadă de vegetaţie. Intenţia a fost să semănăm după ploile de la sfârşitul lunii august, însă acestea nu au venit în zona în discuţie.
Greu cu luarea celei mai bune decizii la semănatul rapiţei!

Semănătoarea adaugă pământ
Cultura din foto 2 a fost semănată cu o semănătoare nouă, pneumatică, cu brăzdare cu discuri şi cu roţi de tasare. Câmpul de experienţă din aceeaşi parcelă (foto 3) a fost semănat cu o semănătoare veche de 50 de ani, cu brăzdare patină şi cu plasă de lanţuri. După semănat, câmpul de experienţă a fost tăvălugit. Surpriza este că rapiţa este mai dezvoltată acolo unde a fost semănată cu semănătoarea veche (foto 4, comparativ). Însă diferenţa este vizibilă numai dacă ai o comparaţie. Deci sămânţa nu ştie cu ce semănătoare o încorporezi în pământ! Dar care să fie explicaţia? Noi am bănuit că adâncimea de semănat. Deoarece, constructiv, semănătoarea nouă adaugă pământ peste adâncimea reglată. Ipoteza am testat-o în câmpul de experienţă cu grâu (foto 7), unde am suspendat unele componente din partea de mijloc a semănătorii. În zona cu componentele suspendate grâul a răsărit mai repede şi mai uniform. Situaţia este mult mai vizibilă în teren.

Cu erbicidele nu este bine să te joci
Extrapolarea unor ipoteze este bine să fie testată în prealabil pe suprafeţe mici. În foto 5 vedem evoluţia unei culturi de rapiţă care a fost erbicidată în postemergenţă cu erbicide pentru preemergenţă. Da, unele erbicide sunt selective şi în preemergenţă, şi în postemergenţă timpurie. Şi noi am erbicidat câmpul de experienţă în postemergenţă timpurie. Însă nu orice erbicid poate fi aplicat şi în postemergenţă timpurie, chiar cu riscul de a rămâne pe stoc.
În fotografie se poate observa şi translocarea erbicidului în plantele de rapiţă. Este interesant de observat că, totuşi, plantele de rapiţă au continuat creşterea. Şi după mai bine de o lună de la erbicidare în câmp sunt plante de rapiţă cu frunze necrozate (foto 5, medalion), dar şi plante de rapiţă cu simptome foarte slabe de fitotoxicitate (foto 6), biotipuri care ar putea constitui o bună sursă de toleranţă la erbicide.
Detaliile chiar fac diferenţa! Şi este bine ca ele să fie observate şi înţelese. În foto 8 se observă că răsăritul culturii de grâu se corelează cu particularitatea pregătirii terenului, nu cu direcţia de semănat. Şi se mai poate observa ce spuneam anterior: semănătoarea adaugă pământ. La o adâncime reglată de 3 cm a rezultat o adâncime reală de 5-6 cm.
Vă dorim vreme şi vremuri bune.

Text şi foto:
Mirela şi Octavian GULER
Tel. 0744 327217

Articol publicat în revista Ferma nr. 21/248 (ediţia 1-14 decembrie 2019)