Pe Mihai l-am găsit în atelierul de lucru din Pătârlagele, judeţul Buzău, pregătind borcanele de miere cu roşcoave, sau dulceaţă de miere, cum îşi numeşte el deseori produsele. Ideea de a se lansa într-o afacere proprie, bazată pe produse agricole provenind de la micii producători, i-a venit încă din 2008, pe când lucra în industria auto şi urmărea cum alţi tineri îşi începeau propriile lor afaceri cu sucuri naturale, dulceţuri, produse tradiţionale sau produse de artizanat şi handmade.

Experienţă antreprenorială adusă în mediul rural

„În Capitală, eu lucram la o companie de piese de tuning pentru maşini şi de acolo am învăţat prima oară ce presupune să construieşti un brand de la zero, pentru că noi eram unici importatori pentru multe componente şi trebuia practic să le promovez şi să le creez o piaţă. Am locuit 10 ani în Bucureşti, dar, la un anumit moment, împreună cu soţia, am zis că vrem să ne mutăm la ţară şi să încercăm altceva. Bunicii şi străbunicii sunt din zonă şi de la ei aveam o livadă de 9-10 ha la câţiva kilometri de aici, cu care am visat mereu să fac ceva, nişte produse locale”, îşi aminteşte Mihai Negoţ.

Cadou de nuntă: viitoarea afacere

Mihai şi Cristina s-au stabilit la Pătârlagele în 2014, urmând ca în câteva luni să se căsătorească, fără a şti că de fapt de acolo se va naşte şi proiectul viitorului business.
„Eu mă gândeam la livadă, dar la nuntă am primit 5 stupi de la un verişor, iar apoi bunicul a vrut să mă ajute şi mi-a făcut cadou alţi 50 de stupi. Am zis atunci: hai să facem apicultură! Şi următorii doi ani am plecat în pastoral. Până atunci nu ştiam cum este cu mierea în afară de magazin, am învăţat de la rude şi de la prietenii cu care am plecat. Apoi, dacă tot mă documentam de ceva timp şi ştiam cum trebuie să arate o clădire de producţie dulceţuri, am decis să fac un credit la bancă şi să construiesc un atelier de 70 mp pentru procesarea mierii”, a continuat tânărul antreprenor.

Reţete proprii

Mihai a vrut încă de la început să se diferenţieze de alte mixuri de fructe cu miere existente pe piaţă, urmărind să obţină „o combinaţie între dulceaţă şi miere”, un produs omogen în care conţinutul de fructe, nuci sau alune să fie distribuit uniform în miere. Pentru acest lucru, s-a inspirat din reţetele utilizate de apicultorii din Grecia sau Rusia, însă fiecare produs din atelierul lui are la bază o reţetă proprie pe care a testat-o timp de luni sau chiar ani.

Primitiv Foods: produse din miere procesată la rece

De altfel, pentru producţia Gourmet Tartinabil reţetele sunt şi cel mai important element tehnic, mierea fiind procesată la rece, fără nici un fel de alterare termică sau chimică. „Selecţia mierii este cea care dă gustul şi tartinabilitatea produsului, mierea de rapiţă îi dă acele cristale fine, iar cea de salcâm îi conferă consistenţa dulceţurilor”, ne-a explicat Mihai Negoţ.
Procesul de producţie şi îmbuteliere se realizează preponderent manual, singurele instrumente utilizate fiind un vas de mixer, o maşină de tocat şi presat, cântare alimentare şi frigidere pentru depozitare. Mixurile obţinute cuprind nuci, agrişe, coacăze, polen, alune, fistic sau chiar roşcoave, şi poartă eticheta de Primitiv Foods, denumire pe care tânărul apicultor a ales-o pentru că „sunt cu adevărat nişte produse primitive, naturale, un amestec de două tipuri de miere cu diverse fructe tocate sau pisate”.

Miedul, o nouă provocare

În 2018, Mihai se afla în vizită la nişte prieteni la Londra şi într-una dintre seri a decis să încerce un mied îmbuteliat la sticlă de 0,33 litri, de la un magazin de bere artizanală. După ce a gustat, a decis că vrea să realizeze acelaşi produs şi în România, chiar dacă la noi este o băutură aproape necunoscută.
„Eu ştiam de mied din pastoral, noi apicultorii mai făceam uneori din căpăceală şi din miere, peste care puneam apă şi lăsam apoi să fermenteze în nişte vase şi beam. Ieşea ca un fel de vin din miere, dar era imposibil de stabilizat, la început era dulce, apoi sec şi apoi devenea un oţet foarte puternic. La Londra însă, când am gustat, era ca un fel de cidru, acidulat şi cu o alcoolemie de doar 5%, la fel ca o bere. Mi-a plăcut atât de mult ideea, încât de a doua zi am început să mă interesez; până la urmă, am miere pe mână şi dacă ei o fac, putem şi noi”, şi-a spus tânărul.

Miedul românesc

Miedul se încadrează foarte bine în actualul trend al băuturilor artizanale, precum berea sau cidrul. La început am găsit greu informaţii, doar prin ţările nordice, unde a şi apărut piaţa asta a miedului acum vreo 10-15 ani. Apoi timp de 2 ani am tot visat la miedul românesc, am tot fermentat, am tot testat diverse formule şi până la urmă am ajuns la două reţete proprii”, a povestit Mihai Negoţ.

Băutură nouă, dar cu o istorie lungă

Miedul este probabil prima băutură alcoolică din lume, putând fi produs în mod accidental şi înainte de apariţia agriculturii, de către vânătorii-culegători care găseau stupi de albine în sălbăticie. Ulterior, apariţia scrierii a consemnat şi primele menţiuni privind băuturi realizate prin fermentarea mierii, atât în Sumerul Antic, Egipt, cât şi în China.
Principala provocare şi motivul pentru care miedul nu a ajuns la popularitatea berii sau a vinului este stabilizarea acestei băuturi, mai ales în cazul Hydromelului, pe care şi Mihai a ales să îl producă. Totuşi, beneficiind de tehnologiile din industria berii şi după mai multe încercări, tânărul apicultor a reuşit să producă un mied clasic, dulce şi unul cu hamei, despre care afirmă că „ este ceva mai apropiat de gustul berii, dar şi de socată, care este una dintre băuturile tradiţionale româneşti”.

Comunitatea locală şi sustenabilitatea

Unul dintre motivele pentru care soţii Negoţ au ales să se stabilească în mediul rural şi să pornească un business apicol este sustenabilitatea, valoare pe care au avut-o în vizor încă de la început. „De la albine ne-am inspirat când am decis să facem aceste produse. La mied este chiar mai interesant, că poţi să scoţi în evidenţă flora dintr-o anumită zonă sau dintr-o anumită perioadă a anului, cum e în cazul mierii de salcâm sau la cea de fâneaţă”, a explicat Mihai.

În egală măsură, după cum afirmă tânărul apicultor, relaţiile umane şi comunitatea locală au fost factorii care l-au ajutat cel mai mult în a-şi realiza mica afacere: principalii furnizori de materie primă sunt prietenii cu care a plecat iniţial în pastoral sau producători locali de fructe, multe dintre soluţii, precum hameiul sau tehnologia de stabilizat miedul, le-a preluat de la un producător local de bere artizanală, iar piaţa de desfacere este formată preponderent din HoReCa, băcănii şi magazine de produse naturale ale tinerilor antreprenori din Bucureşti, pe care i-a cunoscut la diverse târguri.

Extindere şi planuri de investiţii

În ciuda problemelor cu care se confruntă domeniul HoReCa din cauza pandemiei de Covid-19, piaţa băuturilor artizanale din România este de mai bine de 5 ani într-o continuă creştere, motiv pentru care şi Mihai este optimist, mai ales că primele loturi de mied au fost deja epuizate. Din acest motiv, la începutul anului a contractat un nou credit bancar în valoare de 50.000 de euro, pentru a avea un spaţiu mai mare şi pentru a cumpăra fermentatoare industriale destinate producţiei de mied.

Finanţare ratată

Din păcate, deşi ar fi sperat să se încadreze în vederea accesării de fonduri europene, faptul că produsul finit este o băutură alcoolică, nu i-a permis acest lucru. „Ne-am fi încadrat la Măsura 4.2 – procesarea şi comercializarea produselor agricole, cu mierea ca materie primă şi miedul ca produs final, dar ni s-a spus că Hydromelul este băutură alcoolică şi nu pot obţine finanţare. Însă sper ca la anul, când vom renova noua hală de producţie pentru mied, să putem accesa fonduri pentru panouri fotovoltaice”, a încheiat Mihai Negoţ.

Albinele sunt cel mai bun exemplu de sustenabilitate, ele nu au nevoie de lucrări agricole, nici de erbicide sau pesticide şi în plus polenizează 1 din 3 plante de interes economic

MIHAI NEGOŢ

Apicultor şi antreprenor

REŢETA CLASICĂ

Miedul clasic se prepară exclusiv din miere, apă şi drojdii naturale sau selectate şi, în funcţie de proporţiile utilizate, poate ajunge la o alcoolemie între 5% şi peste 30%. De asemenea, pe parcursul anilor a fost dezvoltată o gamă diversă de reţete: Pyment (cu struguri), Cyser (cu mere), Metheglin (cu condimente), Melomel (cu fructe şi sucuri de fructe), Hydromel (acidulat, cu o alcoolemie de doar 5%), etc.

un articol de

DANIEL PLĂIAŞU