Fructe românești apreciate de monarhiile europene - Revista Ferma
8 minute de citit

Fructe românești apreciate de monarhiile europene

foto 311 m Fructe românești apreciate de monarhiile europene

În timp ce producătorii români se zbat din greu să pătrundă în rețelele de supermarketuri, intrând în competiție cu marfa străină, mai ieftină și de cele mai multe ori de o calitate inferioară, Vali Barbu vinde cireșe cu 5 euro kilogramul în Olanda. Pentru cine nu știe, așa-numita „Țară a Lalelelor” este cel mai mare exportator de produse agro-alimentare din Europa și al doilea la nivel mondial, după SUA. Așadar este o performanță în sine prezența pe această piață, iar Vali Barbu, economist de profesie, a avut abilitatea și determinarea să ajungă acolo unde nici un alt producător român nu a reușit să ajungă. Sacrificiile au fost și sunt în continuare uriașe, după cum aveam să aflăm în urma vizitei efectuate la invitația companiei NaturEvo, cu care cei de la Comly colaborează pe partea de protecția plantelor. Iar 2016 a fost un an deosebit de dificil, cu multe provocări.

 

Pierderi de producție de 90 la sută

„Anul acesta ne-am confruntat cu fenomene extreme. În luna ianuarie am înregistrat 20 de grade și după două zile temperatura a coborât la minus 20 de grade. Apoi, în martie, am avut minus 6 grade, într-un moment în care caisul era deja înflorit, iar cireșul parțial desfăcea și normal că asta ne-a afectat producția, la unele soiuri mai mult, la altele mai puțin. Au urmat ploi excesive și temperaturi scăzute, care au provocat căderi fiziologice, precum și crăparea fructelor din cauza excesului de apă. Cu toate astea, din punct de vedere fitosanitar stăm destul de bine, deși la ce umiditate a fost, nu am scăpat de rapăn sau făinare”, ne-a declarat fermierul.

Pierderile de producție au fost și de 90 la sută în unele cazuri. La cireș, un singur soi a scăpat neafectat de fenomenele meteorologice extreme. S-au aplicat mai multe tratamente decât de obicei. S-au folosit biostimulatori, produse de ultimă generație și de cea mai bună calitate, produse cu remanență zero, aproape ca pentru o cultură ecologică. „Cultura superintensivă este foarte pretențioasă. Avem niște avantaje că dispunem de filtru UV pentru protecția împotriva radiațiilor solare și de protecție anti-grindină, dar pe de altă parte ne confruntăm cu o umiditate excesivă, motiv pentru care tratamentele aplicate într-o livadă clasică nu ne ajută. Avem nevoie de produse specifice, iar colaborarea cu NaturEvo ne oferă această protecție”, a explicat Vali Barbu.

 

Protecție asigurată de tehnologia NaturEvo

Vali Barbu s-a apucat de pomicultură în 2005, beneficiind și de susținerea soției sale Mileva, care este doctor în științe horticole, iar în numai zece ani a ajuns la o cifră de afaceri de două milioane de euro. Ca să reziste pe piață și să facă față concurenței de afară, societatea din județul Brăila și-a eșalonat producția, pentru ca să poată acoperi o perioadă cât mai lungă. De exemplu, anumite varietăți de cais sunt recoltate până în luna septembrie. Pe lângă cais și cireș, mai cultivă prun, piersic, măr și struguri de masă. Din cele 180 de hectare aflate în exploatație, 85 sunt cultivate în regim superintensiv. Materialul pomicol a fost importat din Italia și Olanda, iar tratamentele aplicate în culturi se realizează după programul tehnologic NaturEvo.

„Venim în sprijinul fermierilor cu soluții integrate, adaptate la schimbările climatice. NaturEvo poate susține culturile agricole atât în cazul excesului de umiditate, cât și în situația secetei prelungite, prin utilizarea îngrășămintelor cu eliberare controlată sau treptată”, susține Ioan Enoiu, fondatorul NaturEvo. Acesta a explicat cât de păgubos poate fi efectul razelor solare asupra fructelor. „Dacă arsurile nu sunt tratate, acestea evoluează mai târziu. Astfel se explică de ce la majoritatea producătorilor de mere din România pierderile la depozitarea peste iarnă sunt între 20 și 30 la sută. Pe când Vali Barbu are doar 2-3% pierderi cauzate de aceste arsuri”.

 

Tratamente ecologice în fermă superintensivă

O altă măsură pentru protejarea livezii a fost amenajarea în urmă cu patru ani a unei perdele de protecție. „Este o zonă în care există multe vânturi din cauza cărora se pierde apa foarte repede prin evapo-transpirație. S-a sesizat încă de anul trecut o ameliorare a microclimatului. A plouat în ultimele două luni peste 350 mm. Cu toate acestea, controlul buruienilor este realizat într-un procent extrem de ridicat, fără să fi utilizat erbicide, prin mijloace mecanice”, afirmă Ioan Enoiu.

„Folosim mai mult produse ecologice sau cu remanență foarte mică. De aia și avem cheltuielile pe care le avem. Am făcut tratamente cu aminoacizi, cu extracte de alge, totul vegetal. Am folosit și insecticide ușoare, numai ca să nu stresăm pomul. Folosim anual cam 30 de tone de bălegar pe hectar, achiziționat din ferme mici, unde nu se folosesc antibiotice”, l-a completat Vali Barbu. 

 

 


„AM AJUNS SĂ NUMĂRĂM CAISELE ÎN LOC SĂ LE CULEGEM”

Vali Barbu are o mare nemulțumire din cauza faptului că societățile de asigurare refuză să încheie polițe de asigurare pentru acest sector. „În alte țări există asigurare pe fenofaze, adică pentru fiecare etapă de dezvoltare a plantei în funcție de riscuri, dar la noi nu este posibil așa ceva. Discuții s-au purtat și în cadru organizat la nivel de minister, dar nu am primit încă nici un răspuns. Iar într-un an ca acesta, cu fenomene climatice extreme, cu o primăvară timpurie, când pomii au intrat în vegetație încă din luna februarie, și înghețuri puternice în martie, când pomul este în floare sau fructele sunt deja formate, nu avem pratic nici o șansă. Lipsa asigurărilor este principalul nostru obstacol în desfășurarea activității în condiții optime, fără a sta în presiune sau a ne asuma atâtea riscuri. Consider programul pe pomicultură un eșec din start, atâta timp cât nu putem să ne asigurăm culturile. Există ani, cum este și acesta, în care autoritățile ar trebui să acorde sprijin producătorilor. În loc de asta, sunt persoane care primesc subvenția pe suprafață fără ca măcar să fi cultivat ceva. Este absurd. Cred că suntem singurii din Uniunea Europeană care ne permitem asta. Dacă prindem doi ani ca acesta, riscăm falimentul. Am ajuns să numărăm caisele în loc să le culegem. Dar chiar dacă avem sau nu fructe, tot aceleași cheltuieli le-am avut, ba chiar mai mari decât într-un an obișnuit”, s-a revoltat fermierul.



NOI CU CINE CONCURĂM PE PIAȚA NOASTRĂ INTERNĂ?

Circa 80 la sută din producția fermei merge la export, iar restul o valorifică pe piața internă. Aici, spune propriaterul fermei Comly, situația este mult mai complicată. „La noi marii retaileri preiau toată marfa din Grecia și Spania care este refuzată pe piețele europene și o vând la promoție. Și atunci noi cu cine concurăm? Legea prin care supermarketurile și hipermarketurile vor fi obligate să aibă la raft 51% produse românești este ok. Pe de altă parte, însă, în România nu există o bursă pentru legume și fructe, nu avem un mercurial și asta este una dintre cele mai mari probleme. La ora actuală nimeni nu știe care sunt prețurile. Fiecare când negociază cu marile lanțuri de magazine o face după cum crede el sau în funcție de ce informații are despre piață. Eu știu la orice minut care sunt prețurile pe bursa din Rotterdam, ce prețuri sunt la bursa din Spania sau Franța. E nevoie de implicarea guvernului. Numai așa vor dispărea samsarii pe de piață. Vorbim totuși despre o marfă perisabilă, care nu poate rezista mult nici măcar în depozite frigorifice”, consideră administratorul de la Comly.




 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.13(174) 1 – 15 august 2016

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
ADAMA Innovation Day ADAMA Innovation Day

ADAMA Innovation Day

ADAMA România a organizat pe 6 februarie evenimentul ADAMA INNOVATION DAY adresat partenerilor din întreaga țară, distribuitori, fermieri, integratori, lideri […]

Citește mai multe știri →