Focar cu peste 100 de infecții cu variolă la oi și capre în Grecia! Autoritățile au interzis transportul și reproducerea la oi și capre în toată țara, timp de 10 zile!
Măsurile sunt de precauție și vizează limitarea răspândirii virusului, care nu afectează oamenii, a anunțat, în seara zilei de 22 octombrie, ministerul agriculturii din Grecia, citat de Reuters.
Până în prezent, au fost depistate 104 cazuri de variolă la oi și capre, majoritatea în zona de nord a Evrosului. Aproximativ 17.500 de animale au fost sacrificate.
SE CAUTĂ SURSA FOCARULUI DE VARIOLA LA OI ȘI CAPRE
Autoritățile investighează sursa inițială a focarului de variolă la oi și capre, iar testele sunt efectuate într-o zonă mai extinsă celei în care au fost detectate cazurile de îmbolnăvire, în conformitate cu regulile UE.
Grecia are cel mai mare număr de capre din Europa, conform datelor oficiale. Laptele lor, folosit în brânza feta, marca comercială a Greciei, reprezintă un factor economic major în gestionarea bolii.
„Începând de astăzi, anunțăm interzicerea completă a circulației oilor și caprinelor pentru creștere, îngrășare, pășunat și sacrificare, pe întreg teritoriul grecesc, timp de 10 zile”, a declarat ministrul Agriculturii Costas Tsiaras.
În iunie, Grecia a impus restricții similare pentru a limita răspândirea focarelor de pesta micilor rumegătoare, infecția virală cunoscută și sub denumirea de „ciuma caprelor”.
PROVOCĂRI MAJORE, ACȚIUNI ÎNTREPRINSE ÎN GRECIA
Grecia se confruntă de la începutul anului cu apariția primelor cazuri de variolă la oi și capre. Au fost luate mai multe măsuri, conform oficialilor europeni.
• Identificarea originii infecției (Mișcări ilegale, căile de transmitere a infecției, rezultate în așteptare ale filogeneticii, analize)
• Curățarea și dezinfectarea eficientă a mijloacelor de transport (mișcări ale animalelor către abatoare, transport de furaje, zone de livrare a laptelui)
• Interzicerea circulaţiei oilor şi caprinelor către păşunile de iarnă
• Biosecuritate în ferme (livrare dezinfectanti către toate fermele din zonele de protecție)
• Notificarea obligatorie către Serviciul Central a deplasărilor de animale
VARIOLA LA OI ȘI CAPRE, SEMNELE BOLII, INFORMAȚII FURNIZATE DE ANSVSA
Variola ovină este cea mai importantă dintre toate variolele animalelor. Agentul etiologic al variolei ovine, Sheepppox virus, face parte din fam. Poxviridae, genul Capripoxvirus şi este asimilat ca specie distinctă de virusul variolei caprelor (Goatpox virus), aparţinând însă aceluiasi gen.
Prezintă strictă specificitate de specie în infecţia naturală, dar experimental infectează si alte specii, uneori înrudite.
La ovine, infecţia se transmite cel mai usor pe cale respiratorie, oile inhalând virusul odată cu praful de cruste, dar se poate transmite şi transcutanat, prin intermediul unor artropode. La începutul unei epizootii, boala apare numai la câteva animale, care parcurg în decurs de aproximativ o lună toate fazele de evoluţie ale bolii, până în faza de decrustizare, când elimină în mediul ambiant, odată cu crustele, o mare cantitate de virus, cu care se vor infecta alte oi care, în faza finală a erupţiei vor elimina şi ele o nouă cantitate de virus, cu care se va infecta o nouă serie de oi, până când, în răstimp de 4-6 luni vor face variolă, pe rând, toate animalele din turmă.
Nu există un tratament specific, şi nici nu ar fi necesar, în formele obisnuite de boală. În formele eruptive grave, un tratament general cu antibiotice şi local cu antiseptice, poate diminua acţiunea infecţiilor secundare.
Profilaxie si combatere: În ţările cu variolă ovină endemică, nu se pot aplica măsuri radicale, astfel că atât în profilaxie cât şi în combatere se folosesc măsuri imunoprofilactice.
Combaterea bolii în ţările contaminate se face, în scopul limitării răspândirii bolii, izolarea si tratarea ovinelor bolnave, cu forme regulate şi sacrificarea celor cu forme grave, vaccinarea de necesitate a animalelor sănătoase, îmbunătăţirea condiţiilor de întreţinere, igienă, dezinfecţia spaţiilor, a lânii şi pieilor etc.
Variola caprină este produsă de un virus specific, Goatpox virus, respectiv virusul variolei caprelor, care este încadrat ca o specie distinctă de virusul variolei ovine, dar în acelasi gen cu acesta: genul Capripoxvirus. Se pare că, în condiţii naturale, în afară de capre nu afectează şi alte specii de animale, cu excepţia ovinelor.
Spre deosebire de variola ovină, variola caprină prezintă o mai redusă contagiozitate, are caracter endemic, iar evoluţia clinică este mai puţin severă, cu pierderi mai mici.
Localizarea leziunilor la caprele adulte se rezumă de obicei la tegumentul mamar, dar uneori cuprinde si regiunea ingvinală, faţa internă a coapselor, perineul şi pielea feţei, iar mortalitatea este redusă. La iezi, evoluţia este mai gravă, erupţia exantematoasă se generalizează adesea şi poate fi însoţită si de enantem bucal, nazal, conjunctival, digestiv şi respirator. Letalitatea variază între 5 – 60%.
Caprele bolnave se izolează şi se tratează local cu unguente cu antibiotice sau antiseptice, menite să favorizeze vindecarea în localizarea mamară în care, din cauza sensibilităţii, caprele evită mulsul şi sunt predispuse la mamite de altă natură, prin retenţie lactată.
În ţările cu variolă caprină endemică se practică si imunoprofilaxia cu vaccinuri inactivate sau preparate din tulpini vii, modificate, care pot fi aplicate atât preventiv, în efective indemne, cât şi de necesitate, la animalele sănătoase din focare de boală, imunitatea acestora instalându-se numai după două săptămâni.
În focarele de boală, în afară de imunoprofilaxie, se aplică si măsurile antiepizootice generale obisnuite: izolarea si tratamentul animalelor bolnave, igiena spaţiilor de cazare, mulsul regulat, dezinfecţii şi dezinsecţii.
