În mod normal, în această perioadă, făceam bilanțul anului, care este pe cale să se încheie, și planurile pentru viitor. Rareori mai aveam probleme în câmp cu atacul insectelor dănătoare.

DĂUNĂTORII SUNT ÎNCĂ ACTIVI!

Lucrurile s-au schimbat în ultimul deceniu, ca urmare a creșterii temperaturilor. Din ce în ce mai des, suntem obișnuiți cu toamne calde și, în general, secetoase.

Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) – larvă, în primele stadii de dezvoltare

Temperaturi ridicate înseamnă că insectele intră mai târziu în hibernare, inclusiv multe specii dăunătoare culturii rapiței. Teoretic, rapița de toamnă este în „linie dreaptă” pentru sezonul rece. Practic, dacă temperaturile sunt mai ridicate decât în mod normal, rapița poate să fie „vizitată” de larvele moliei verzei (Plutella xylostella), al fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae), al buhei verzei (Mamestra brassicae) sau de păduchele verde al piersicului (Myzus persicae – rapița este gazdă secundară pentru această specie).

PRESIUNE PE RAPIŢĂ ŞI BUGET

Uneori, am văzut afidele active pe rapiță și la început de decembrie, în anii cu temperaturi ridicate în prima lună de iarnă calendaristică. Ce înseamnă acest lucru? O presiune în plus, atât pentru plantele de rapiță cât și pentru bugetul fermierului.

Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) – larvă aflată în stadii mai avansate de dezvoltare, pe planta de rapiță

Rapița este o specie foarte „iubită” de către insectele fitofage, încă de la răsărire (la sfârșit de august sau prima parte a lui septembrie, în funcție de data semănatului), continuând cu luna octombrie și, în cele mai multe cazuri, luna noiembrie (inclusiv a doua parte).

Pe vremuri, toamna nu prea se făceau tratamente în vegetație pentru combaterea insectelor dăunătoare, decât în unele situații, când era un atac mare al larvelor viespii rapiței (Athalia rosae), de exemplu. Tratamentul la sămânță, cu insecticide sistemice, era considerat suficient pentru protejarea acestei, culturi, aflate în primele faze de vegetație, de atacul dăunătorilor de sezon.

2 TRATAMENTE DE TOAMNĂ?!

Iată că acum, pe lângă tratamentul seminței (momentan este omologată o singură substanță activă), fermierii sunt nevoiți să aplice chiar și două tratamente în toamnă. Unii au făcut și mai multe…

Molia verzei verzei (Plutella xylostella) – larvă, în primele stadii de dezvoltare

Problema este că aceste tratamente costă iar prețurile tuturor inputurilor au crescut „astronomic” în ultimul an. Pe de altă parte, rapița are un preț atrăgător de valorificare, așa că orice minus de producție, cauzat de insectele dăunătoare, poate să atârne greu în bugetul fermierului.

Prin urmare, ce ar putea face cultivatorii de rapiță ca să treacă de ultimul hop „entomologic”, înainte de venirea sezonului rece?

PAZA BUNĂ TRECE PRIMEJDIA REA

Cea mai la îndemână măsură este să monitorizeze câmpul, dacă se poate zi de zi, pentru a vedea dacă insectele și-au făcut apariția în lan. Scopul monitorizării este pentru a vedea dacă este necesar sau nu un tratament în vegetație, cu un insecticid pentru combaterea dăunătorilor rapiței.

De obicei, atacul dăunătorilor începe de la marginea solei și, treptat, se poate extinde și către interior. Sunt cazuri când dăunătorii (păduchele verde al piersicului) se găsesc în zona de margine a solei, pe o lățime de 10-20 metri, caz în care nu este necesar să se trateze toată sola, ci doar zonele de margine.

 Plante de rapiță atacate de larvele fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae) și molia verzei Plutella xylostella)

CUM FACEM DETERMINAREA?

Metodologia o știți, se merge pe diagonala solei, se aleg între 10 și 20 (25) de puncte de determinare, în funcție de suprafață, și se numără dăunătorii.

Acum, dacă toți dăunătorii ar fi ușor vizibili, pe fața superioară a frunzelor de rapiță, așa cum este cazul larvelor fluturelui alb al verzei, ar fi fost foarte ușor pentru fermieri (în cazul acesta PED-ul este de 2-3 larve/mp).

Din păcate pentru cine face observațiile, majoritatea dăunătorilor se găsesc pe fața inferioară a frunzelor (larvele moliei verzei sau afidele – păduchele verde al piersicului).

Acest lucru ar putea să fie o problemă, nu doar pentru dificultatea efectării observațiilor cât și prin prisma efectuării tratamentului. Frunza de rapiță poate să acționeze ca o umbrelă pentru dăunătorii care se află pe fața inferioară a ei, caz în care ar fi necesară folosirea unui insecticid local sistemic.

MAI ESTE MULT PÂNĂ DEPARTE…

De ajutor ar fi și sistemele automate de monitorizare (capcane entomologice cu cameră de luat vederi, care transmit capturi foto în timp real, pe dispozitivul mobil al fermierului).

Până când noile tehnologii digitale vor fi perfecționate și, mai ales, vor avea un preț accesibil și micilor fermieri, de bază rămâne controlul câmpului. Dar nu este suficient să vă uitați la câmp din mersul mașinii sau dacă vă dați jos din mașină, să mergeți doar la marginea solei, să vă uitați numai la câteva plante.

Pentru a vă face o imagine cât mai exactă asupra câmpului, trebuie să luați, la pas, pe diagonală, și să vă uitați pe toate fețele plantei, la cât mai multe plante.

 Păduchele vede al piersicului (Myzus persicae) pe plantele de rapiță

NU ARUNCAŢI BANII DEGEABA!

Poate vă întrebați, de ce am scris acest articol? Simplu, pentru a scoate în evidență, încă o dată, complexitatea deciziei de a efectua un tratament în toamnă (inclusiv în noiembrie, în toamnele calde) sau nu, în condițiile creșterii prețurilor inputurilor.

Dacă nu efectuăm tratamentul în vegetație, la momentul oportun, pagubele de producție pot să „topească” profitul fermierului. Dar același lucru se poate întâmpla și dacă se efectuează un tratament – sau mai multe – degeaba.

Presiunea mai mare de infestare înseamnă necesitatea de a face mai multe tratamente în vegetație, toamna, la depășirea PED (pragul economic de dăunare).

APELAŢI LA SPECIALIST! E MAI ECONOMIC!

Înainte să luăm vreo decizie în privinţa combaterii trebuie să ţinem cont și de temperatură. Dacă aceasta este în scădere, sub pragul biologic al speciilor dăunătoare rapiței, atunci un tratament cu un insecticid nu mai este necesar. Cum fermierii nu au timp să studieze, în detaliu, entomologia agricolă, nu ar strica să ceară sfatului unui specialist în protecția plantelor.

Muştele cerealelor pot dijmui serios recoltele de grâu sau de orz. Atacul are loc atât în toamnă cât şi în primăvară. Ce măsuri ar trebui să ia fermierii pentru a feri grânele de atac?

un articol de

EMIL GEORGESCU

INCDA Fundulea