Astăzi, lucrează 425 de hectare în Şăulia, judeţul Mureş, dar îşi aminteşte întotdeauna cu plăcere de perioada în care făcea prestări de servicii tocmai în Câmpia Bărăganului. A dus câteva campanii bune de recoltat cu cele două combine performante pe care le deţinea, iar banii câştigaţi atunci l-au ajutat să-şi dezvolte afacerea de acasă.
Din cauza modificărilor climatice, nu mai putem face preconizări la lucrările agricole, numai spontan. Acum 20 de ani, timpul optim era o lună iar acum e de zece zile. Dacă în acest interval nu ai însămânţat o cultură, nu ai tratat-o sau nu ai recoltat-o, apar riscuri
DOREL ISTRATE
Fermier din jud. Mureş
Investiţii pentru o agricultură performantă
Adept al tehnologiilor moderne, dovadă că şi-a îndrumat băiatul să studieze mecatronica, în speranţa că pe viitor îl va putea convinge să preia acest business când agricultura va fi deja populată cu roboţi, Dorel Istrate estimează că a investit până acum peste 3 milioane de euro în maşini şi utilaje.
Manifestă o adevărată obsesie pentru tractoarele Fendt, pe care le consideră indispensabile. Este adeptul arăturii clasice iar recent şi-a achiziţionat o semănătoare Horsch, pornind de la premiza că lucrările trebuie făcute cât mai repede şi la timp. „Cu o singură trecere, pregătim terenul, semănăm şi fertilizăm. În ultimii ani se tot discută despre lucrări minime în agricultură. Totuşi, aici avem un teren argilos, greu. Făcând însă lucrările agrotehnice aşa cum trebuie, reuşim să păstrăm apa în sol astfel încât nu prea ne afectează seceta. În orice caz, pentru noi, irigaţiile nu sunt rentabile. Costurile pe suprafeţele în pantă sunt mult mai mari decât profitul”, mi-a explicat agronomul.
Rapiţa „a rupt cântarul”
În toamnă a avut probleme cu rapiţa, pentru că după semănat nu a plouat o lună şi a întârziat răsărirea. „Am avut noroc de o iarnă nu foarte geroasă, astfel că am pierdut doar 15% din suprafaţa cu rapiţă. Nu arată perfect, dar la preţurile actuale, probabil ne situăm în zona de rentabilitate”, a ţinut să precizeze Dorel Istrate.
Anul trecut, în condiţii de secetă, cu rapiţa a ieşit cel mai bine. A recoltat atunci o medie de 4,6 tone la hectar, deşi este cumva novice la acest capitol. În schimb, la porumb a făcut 9 tone la hectar iar la grâu (de sămânţă) a încheiat cu o medie de 5,1 tone la hectar.