Cât vor costa în 2012 inputurile pentru porumb şi floarea soarelui? După ce criterii se orientează administratorii fermelor în alegerea culturilor de primăvară? O parte dintre aceste detalii am încercat să le aflăm de la câţiva producători agricoli din diverse zone ale ţării.
TIMIŞ
Fiecare cultură, un procent
Philippe Deguille, administrator Alsace Farm Buziaş, spune că, în alcătuirea noii structuri a culturilor agricole pentru exploataţia sa, ţine cont, în principiu, de doi factori: rotaţia culturilor, absolut necesară, respectiv o repartizare procentuală pentru fiecare cultură. „În fiecare an, noi am urmărit să avem o anumită structură în fermă.
Astfel, în acest an agricol cultivăm după cum urmează: aproximativ 40 la sută grâu, aproximativ 25 la sută porumb, 10 la sută soia, 25 la sută floarea-soarelui şi sorg”, explică Philippe Deguille. Astfel, în campania de primăvară, fermierul din Buziaş va însămânţa 1.200 de hectare cu porumb, respectiv 1.000 de hectare cu floarea soarelui şi sorg.
Deşi încă n-a demarat procesul achiziţiilor de inputuri, Philippe Deguille afirmă că, din estimările preliminare, vom asista la unele creşteri de preţuri, în special pentru sămânţă şi îngrăşăminte chimice.
În opinia fermierului, şi în anul 2012 succesul agricultorilor va depinde foarte mult de evoluţia condiţiilor meteorologice: „Consider că şi în anul în curs, agricultorii vor depinde de condiţiile meteorologice.
De exemplu, în 2011, eu am pierdut banii investiţi în cele 250 de hectare de rapiţă din cauza secetei. Dacă în 2012 nu vor fi precipitaţii, nu va fi bine. De teama lipsei precipitaţiilor, noi o să reducem suprafaţa de porumb în favoarea sorgului”.
IAŞI
Axaţi pe loturi de hibridare
Într-un an agricol normal, ar trebui să ne scoatem costurile
Aurel Placinscki, director Moldova Ţigănaşi
Aurel Placinski, director Moldova Ţigănaşi, a început încă de pe acum pregătirea terenului pentru campania de primăvară. „Încercăm să efectuăm o nivelare a zonelor cu teren bolovănos. Nu se poate intra chiar peste tot, dar avem parcele unde putem să nivelăm. Sigur că, ulterior, aceste suprafeţe vor fi mult mai uşor de lucrat…”, apreciază Aurel Placinscki.
În ceea ce priveşte structura culturilor care vor fi însămânţate în primăvară, directorul Moldova Ţigănaşi spune că se va merge în continuare pe culturile clasice de porumb, floarea soarelui şi soia. „Noi suntem specializaţi pe cultivarea de loturi de hibridare, deci o să avem şi la primăvară circa o mie de hectare cu porumb şi floarea soarelui, pentru sămânţă. De asemenea, o mai avem şi o suprafaţă cultivată cu soia”, declară Aurel Placinski.
Deşi s-a lovit de problemele secetei, reprezentantul Moldova Ţigănaşi susţine că nu s-a gândit până în prezent să renunţe la culturile mai vulnerabile la lipsa precipitaţiilor. „Ţinem cont de secetă, deoarece, vă daţi seama, ne afectează şi pe noi. Însă nu o să modificăm structura culturilor doar din cauza secetei. Vom cultiva în continuare culturile clasice, cu care am mers şi în anii precedenţi”, explică Aurel Placinski.
La Moldova Ţigănaşi, pregătirile pentru campania de primăvară au început prin negocierile pentru achiziţia de inputuri. „Suntem deja în discuţii cu furnizorii de inputuri. După calculele noastre, probabil că anul acesta preţurile la inputuri vor fi cu circa 10 la sută mai mari faţă de cele practicate anul trecut. Ceea ce însemnă că, dacă vom putea primi preţuri bune la cereale, ne vom putea scoate cheltuielile şi vom avea un an agricol bun”, apreciază Aurel Placinski.
MEHEDINŢI
Totul, în funcţie de ploi
Doar faptul că aplici tehnologia nu-ţi garantează recolte bogate
Cornel Stroescu, preşedinte APA Mehedinţi
Cornel Stroescu, preşedinte Asociaţia Producătorilor Agricoli (APA) Mehedinţi, spune că în sudul ţării, orice calcul privind culturile de primăvară trebuie făcut numai şi numai prin prisma… apei. „Din păcate, la noi în zonă nu putem ara nici la acest moment. Tocmai acum aştept un scarificator, comandat recent, pentru a încerca să spargem bulgării de pământ.
Cu pluguri am probat şi nu merge nicicum, atâta doar că mai zgâriem pământul. În lipsa ploilor, terenul a devenit impracticabil. Din august până în prezent, aici n-a plouat mai mult de 50 de litri de apă pe metru pătrat”, declară Cornel Stroescu.
Reprezentantul APA Mehedinţi susţine că pe terenul deţinut de el va semăna porumb şi floarea soarelui. „La primăvară, în primul rând, o să întorc suprafaţa cultivată cu rapiţă, compromisă în totalitate, pe 200 de hectare, unde o să însămânţez culturi de primăvară, porumb şi floarea soarelui. Rămâne de văzut cum o să evolueze grâul, pe cele 700 de hectare. Iar în plus, o să mai pun porumb şi floarea soarelui, pe circa o mie de hectare”, afirmă Cornel Stroescu.
Legat de costurile inputurilor pentru lucrările de primăvară, mehedinţeanul consideră că acestea vor creşte cu circa 10-30 la sută. „Probabil că la sămânţă, vom plăti cu circa 10-20 la sută mai mult, iar la îngrăşăminte majorarea va fi de până la 30 la sută. Într-adevăr, costurile de producţie cresc, dar asta n-ar fi o problemă dacă am obţine şi noi recolte bune.
Iar noi dacă am avea apă, sigur am produce recolte pe măsură”, explică Cornel Stroescu. Până în prezent, fermierul a investit sume considerabile în exploataţia sa. „Pot să vă mai spun că eu am dat recent 80 de mii de euro pe o semănătoare. De fapt, în total, pe utilaje am cheltuit 700 de mii de euro.
Plus că mai am un proiect aprobat de 1,2 milioane de euro pentru realizarea unui siloz. Vedeţi, după ce am investit enorm în agricultură, noi rămânem cu buzunarele goale din cauza lipsei apei. Culmea este că Dunărea curge pe lângă noi!”, declară Cornel Stroescu.
Numai în acest an agricol, Cornel Stroescu a pierdut deja 1.500 de lei pe hectarul de rapiţă, compromisă în totalitate. Plus că nici pentru banii investiţi în grâu, circa 1.400-1.500 de lei hectarul, nu are, deocamdată, nici o certitudine.
DÂMBOVIŢA
Preţurile la inputuri, după preţurile la cereale
Dacă cerealele nu se scumpesc, nici inputurile nu vor costa cu mult mai mult
Marius Caraveţeanu, fermier Dâmboviţa
În stabilirea planului de culturi pentru primăvară, Marius Caraveţeanu, fermier din Răcari, Dâmboviţa, se orientează după asolament dar şi după experienţa dobândită în anii anteriori. „Desigur că ţin cont în primul rând de asolament, dar şi de experienţa altor ani cu anumite culturi. La primăvară, voi merge din nou pe porumb şi pe floarea soarelui, rămâne de văzut şi pe ce suprafeţe”, susţine Marius Caraveţeanu.
În ceea ce priveşte ecoluţia costurilor necesare pentru înfiinţarea culturilor, fermierul apreciază că acestea nu vor suferi creşteri considerabile. „Eu nu cred că preţurile la inputuri o să crească foarte mult. Probabil că vor fi majorate puţin, dar nu văd o modificare substanţială şi asta din cauza stagnării preţurilor la cereale”, afirmă Marius Caraveţeanu.
Culturi întoarse în primăvară
„Rapiţa de primăvară este o cultură care, dacă nu beneficiază de nişte ploi, n-are rost s-o semeni, pentru că e pagubă curată, iar la noi, aşa cum se anunţă vremea, e un risc
Alexandru Rădulescu, director regional Bayer CropScience Romania pentru vestul ţării
Având în vedere starea de vegetaţie precară a culturilor de toamnă, suprafeţe însemnate de cultură ar putea fi întoarse în primăvară. Specialiştii recomandă ca la pregătirea patului germinativ să se utilizeze utilaje de prelucrare conservativă a solului. Pe lângă economia de apă în sol, fermierii reduc şi cheltuielile.
„Recomandarea noastră este ca această întoarcere să se realizeze tot prin lucrarea conservativă a solului, asigurând în acest fel o trecere rapidă şi efectuarea lucrărilor pe o unitate de suprafaţă mai mare în unitatea de timp şi, de asemenea, reducerea costurilor acestor lucrări”, recomandă Stănică Coman, director de vânzări şi marketing, Agrocomerţ Holding S.A. Timişoara.
