Fermierii au depus un număr infim de proiecte pentru accesarea fondurilor europene prin DR 26 ”Înființarea sistemelor de irigații”. În etapa lunară 4 ( 15 aprilie – 15 mai ) au fost depuse numai trei proiecte din care a fost selectat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ( AFIR ) unul singur.
Beneficiar este Prosolkem SRL, din orașul Fundulea, județul Călărași. Valoarea eligibilă este de 769.231 euro, din care valoare publică 500.000 de euro, din care 425.000 euro, fonduri europene din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală ( FEADR ).
Proiectul se numește ”Înființare sistem de irigații din surse subterane proprii”.
Cele două proiecte care nu au fost selectate au fost depuse de Forest and Biomass Romania SA ( Giulvăz, jud. Timiș ) și de Agronmar SRL ( Smeeni, jud. Buzău ).
Suma totală alocată pentru această sesiune este de 102.421.176 euro. Suma rămasă disponibilă după etapa din aprilie – mai a fost de 95.650.199 euro.
De ce nu accesează fermierii români bani pentru sisteme de irigații locale, mai ales că seceta a devenit un fenomen meteo obișnuit în mai multe zone din țară?
Asociația pentru Agricultură și Cooperare a identificat câteva probleme majore cu care se confruntă fermierii în accesarea fondurilor europene alocate prin DR 26:
”1.Manualul ANIF cu Ghidul solicitantului DR 26 și Manualele AFIR nu sunt complet sincronizate – ar trebui sa fie un singur ghid, care să integreze atât procedurile, regulamentele și formularele AFIR și ANIF. Caz concret: check-list-ul după care evaluează ANIF proiectul este în primul rând gândit pentru DR-25, focusându-se pe DALI, în timp ce fluxul pentru un proiect nou este mult mai simplu.
2.S-a ajuns la situații în afara procedurilor AFIR, prin care ANIF solicită modificări ale Cererilor de Finanțare și ale SF-urilor care sunt transmise pe e-mail, în afara aplicației AFIR. Caz concret: pentru obținerea avizului CTE, ANIF solicită modificări ale Studiului de Fezabilitate, dar solicitarea se face pe e-mail. Beneficiarul efectuează aceste modificări și le transmite ANIF tot pe e-mail, pentru că în aplicația AFIR proiectul nu poate fi modificat, fiind doar cu statusul de proiect depus. În cadrul acestei corespondențe, AFIR nu este nici măcar copiată în CC. De asemenea, ANIF comunică exclusiv cu proiectantul și nu cu beneficiarul/consultantul.
3.Se solicită două rânduri de informații suplimentare – atâta timp cât informațiile suplimentare s-au solicitat exclusiv de către ANIF, pe fișele acestora de verificare, ce se întâmplă însă cu documentele modificate ca urmare a solicitării ANIF și care nu sunt încărcate pentru evaluarea de către AFIR? Trebuie să existe un singur flux de comunicare integrată, prin intermediul aplicației AFIR, ca pentru toate celelalte programe, în care și beneficiarul/consultantul să fie implicați și aceștia să trimită către proiectant.
4.Discrepanțe între Manualul de proceduri privind punerea în aplicare a atribuțiilor ANIF în conformitate cu Acordul de delegare nr. 20394/02.10.2023 privind unele verificări specifice necesare în implementarea tehnică și financiară a intervenției DR 25 – Modernizarea infrastructurii de irigații și a intervenției DR 26 – Înființarea sistemelor de irigații – din cadrul Planului Strategic PAC 2023 – 2027 – versiunea 01 și formularele de evaluare ale măsurii DR 26 – prin Anexa 1C se solicită la pct 22 referatele de verificare tehnică pentru toate specialitățile, la pct. 7 studiu topografic vizat OCPI și studiu geotehnic, deși acestea nu sunt cerute prin Manual și prin legislație pentru SF-uri. Formularele sunt gândite pentru DALI, deși acestea nu se aplică DR 26, aici utilizându-se SF-ul.
5.Încă din faza de analiză a studiului de fezabilitate, ANIF solicită documente foarte aproape de proiectul tehnic, extrem de tehnice, deși intervalul de timp între cele două momente este unul mare, poate fi și de 2 ani. Prin prezentarea soluției tehnice precise încă de la faza de studiu de fezabilitate, pentru proiecte în care experiența atât a beneficiarilor, cât și a furnizorilor de soluții este încă la început, nu se asigură timp suficient de analiză a acesteia, dar mai ales se restrânge foarte mult lista potențialilor furnizori pentru sistemul de irigații.
6.Implicarea ANIF în cadrul avizării de proceduri a creat un mare haos și a adăugat birocrație exagerată măsurii:
– ANIF nu are experiența evaluării proiectelor de fonduri pentru sisteme noi și nici competența necesară – considerăm că este corect ca evaluarea să rămână în competența AFIR, iar ANIF să elibereze doar cele 2 avize – Anexa 3 la depunerea proiectului, prin care confirmă că nu există sistem de irigații pe teren și avizarea sistemului de irigații după finalizarea implementării acestuia.
– Solicită documente inutile: referate de verificare tehnică a studiilor de fezabilitate, ridicarea topografică vizată OCPI (necesar pentru etape ulterioare), proces verbal de predare-primire documentație între proiectant și beneficiar. Mai mult, Ghidul Solicitantului AFIR nu solicită acest lucru.
– Confuzia frecventă a DALI cu Studiul de fezabilitate și, în general, perspectiva că sunt proiecte mai complexe decât cere procedura.
7.O limitare extraordinară a potențialilor beneficiari au făcut-o obligațiile legate de deținerea terenului pe minimum 10 ani și acordarea punctajului în funcție de % irigat prin proiect raportat la suprafața exploatată.
Din perspectiva noastră, din punct de vedere al relevanței, sistemele de irigații locale sunt în primul rând condiționate de existența apei, iar experiența ANIF este raportată mai mult la OAI-uri, de aici și multitudinea de confuzii.
Per total, considerăm că actuala implementare a măsurii DR 26 creează premisele pentru abuzuri din partea ANIF, care nu au experiența AFIR în evaluarea proiectelor. În acest an, în care există secetă extremă sunt doar 43 de proiecte depuse pe DR 26, acest lucru fiind un indicator extrem de clar că lucrurile nu funcționează corect. De asemenea, trebuie urmărit câte dintre aceste proiecte vor obține avizarea CTE.
DR 26 este o măsura unică, care ar trebui evaluată doar de către AFIR. ANIF transmite prin Anexa 3 faptul că nu au sistem de irigații pe suprafața respectivă de teren, urmând să se implementeze un sistem local de irigații privat, care funcționează după alte reguli – sistemul rămâne în proprietatea beneficiarului, apa se achită integral. Experiența ANIF este cu OAI-uri, cu îmbunătățirea sistemelor existente și evaluarea DR26 se face în această direcție, ceea ce nu este oportun.
Modificarea legislației pentru îmbunătățiri funciare s-a făcut luând în calcul doar beneficiarii publici sau OAI-urile, ignorând sistemele locale de irigații. Trebuie făcute ajustări în cazul certificatelor de urbanism, asemănător cazurilor de irigații făcute din bani publici. Spre exemplu, un sistem de irigații pentru 200 ha poate trece peste 700 nr. cadastrale x 20 lei = 14.000 lei doar extrasele de informare. În plus, cele mai multe autorități consideră că acordul trebuie obținut notarial pentru fiecare din cele 700 nr. cadastrale pe care este implementat sistemul, ceea ce face imposibilă accesarea măsurii. Trebuie realizate instrucțiuni mult mai clare și în cazul sistemelor de irigații locale, private.
Totodată, considerăm că Ghidul Solicitantului al viitoarei măsuri trebuie să conțină de la început doar avizul de gospodărire a apelor sau autorizația de gospodărire a apelor care sunt esențiale pentru o implementare corectă, încă de la început, deoarece disponibilitatea apei este principala restricție. Este suficient doar unul din aceste documente pentru că oricum pentru eliberarea acestora sunt solicitate foarte multe(10-12) documente distincte.
Din punctul nostru de vedere, documentația ar trebui să fie similară cu Submăsura 4.1,1. – Investiții în exploatații agricole, pentru a se achiziționa utilaje și echipamente pentru irigații, drenaj, desecare, iar în acest sens lucrurile ar fi fost mult mai simple și practice pentru toți cei implicați, având în vedere că aceste viitoare proiecte trebuie aprobate și implementate în timp record”.
