Fermierii din România, reprezentați de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, trag un semnal de alarmă privind efectele aplicării taxei de carbon asupra îngrășămintelor, solicitând amânarea măsurii până la clarificarea tuturor aspectelor tehnice și economice ale CBAM.

Solicitare transmisă de Alianța pentru Agricultură și Cooperare

Alianța pentru Agricultură și Cooperare – AAC a transmis o adresă oficială către decidenții români și europeni, prin care organizațiile profesionale membre solicită amânarea aplicării Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) pentru îngrășăminte, programată să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Aplicarea CBAM în forma actuală riscă să genereze creșteri suplimentare de 30-80 euro/tonă la îngrășămintele utilizate în agricultura europeană, afectând direct competitivitatea fermierilor și stabilitatea pieței agroalimentare.

În contextul în care România deține a șasea cea mai mare suprafață agricolă din UE, considerăm esențial ca țara noastră să susțină, alături de alte state membre, apelul Copa-Cogeca privind amânarea aplicării CBAM până la clarificarea cadrului tehnic și operațional (benchmark, platforma de certificate, mecanisme de preț).

Documentul conține propunerea concretă de acțiune comună la nivel guvernamental și parlamentar european, pentru o poziție unitară a României în Consiliu, Comisie și Parlamentul European, se arată în solicitarea Alianței.

Solicitare urgentă de amânare a aplicării CBAM pentru îngrășăminte: protejarea competitivității agriculturii românești și europene

Fermierii români și europeni se confruntă cu o nouă provocare majoră. Începând cu 1 ianuarie 2026, Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) se va aplica pentru îngrășăminte, ceea ce va însemna o taxă suplimentară de până la 80 euro/tonă pentru uree și 30–50 euro/tonă pentru alte tipuri de îngrășăminte, precum azotatul de amoniu (CAN) sau fosfatul triplu (TSP).

Această măsură apare într-un moment în care agricultura europeană se confruntă cu presiuni fără precedent: costuri record de producție, stocuri scăzute de azot, exporturi reduse din China, cerere ridicată din India și efectele continue ale tarifelor impuse îngrășămintelor din Rusia și Belarus, justifică reprezentanții fermierilor solicitarea de amânare a aplicării CBAM.

Consecințele economice și comerciale

Taxele introduse în 2022-2023 au distorsionat deja fluxurile comerciale internaționale. America de Nord cumpără acum îngrășăminte rusești, în timp ce Uniunea Europeană este nevoită să importe din surse mai îndepărtate și mai costisitoare.

Aplicarea CBAM în acest context nu va face decât să agraveze situația, crescând costurile pentru fermieri și amplificând presiunea asupra pieței alimentare.

Îngrășăminte la preț de lux: fermierii amână cumpărăturile, dealerii speculează incertitudinea

Fermierii cer clarificări: O întrebare esențială pentru Bruxelles!

Trebuie spus direct: cum poate Uniunea Europeană să ceară performanță de la proprii fermieri, în timp ce le crește deliberat costurile de producție?

Uniunea Europeană nu dispune nici de rezerve suficiente de gaz natural, nici de resurse interne de rocă fosfatică pentru a-și asigura autonomia în producția de îngrășăminte.

Aplicarea CBAM fără un benchmark clar și fără o platformă funcțională de certificate echivalează cu o taxare autoimpusă asupra agriculturii europene, în timp ce produsele agricole importate, realizate cu îngrășăminte mai ieftine din afara UE, continuă să intre pe piață fără constrângeri similare.

Aceasta nu este o politică climatică eficientă, ci o politică de relocare industrială și agricolă. Nu va reduce emisiile globale de CO₂, ci doar le va transfera în alte regiuni, împreună cu locurile de muncă și producția de hrană, se arată în scrisoarea Alianței.

Poziția Alianței pentru Agricultură și Cooperare

Alianța pentru Agricultură și Cooperare sprijină integral apelul Copa-Cogeca pentru amânarea aplicării CBAM la îngrășăminte, până la îndeplinirea tuturor condițiilor tehnice și de piață – respectiv publicarea unui benchmark clar, operaționalizarea sistemului de certificate și asigurarea predictibilității prețurilor.

România, în calitatea sa de stat membru cu a șasea cea mai mare suprafață agricolă, are datoria și legitimitatea de a apăra interesul economic al fermierilor săi și de a se asigura că măsurile de mediu europene nu compromit securitatea alimentară și capacitatea de producție a Uniunii.

Solicitări concrete

Prin urmare, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită ca poziția României la nivel guvernamental să fie consolidată printr-o acțiune coordonată și la nivel parlamentar, astfel încât mesajul să fie unitar în toate instituțiile europene:

• Adoptarea unei poziții oficiale a României de susținere a amânării aplicării CBAM pentru îngrășăminte;
• Cooperarea între MADR, Ministerul Economiei, MAE și Reprezentanța Permanentă pentru transmiterea acestei poziții în Consiliu și în dialogul cu Comisia Europeană;
• Implicarea activă a eurodeputaților români în susținerea acestei inițiative în Parlamentul European.

Agricultura europeană nu are nevoie de noi poveri, ci de condiții de concurență echitabile și de un cadru economic predictibil, care să permită producerea hranei într-un mod sustenabil și competitiv.