Crescătorii de animale se pregătesc pentru un nou sezon pastoral, care începe la 1 mai. Contractele pentru dreptul de pășunat sunt semnate, de obicei, în martie-aprilie, astfel încât fermierii să aibă deja documentele necesare pentru depunerea cererii de subvenție la APIA.
Au ratat licitația!
În sudul țării, în comuna Șoldanu, județul Călărași, oierii nu au reușit să încheie nici un contract cu primăria pentru izlazul comunal. ”În 2017, primăria a organizat licitație pentru atribuirea islazului, dar noi nu am participat, fiindcă nu am fost anunțați. Viceprimarul mi-a spus că anunțul a fost publicat într-un ziar din Oltenița, dar noi nu am știut, nu avem abonament la acel ziar. Nu avem ce să mai facem, contractele încheiate cu alții sunt în derulare pe o perioadă de 7 ani”, mi-a spus Gheorghe Nicolae, care crește 600 de oi Merinos. ”Mi-am împărțit turma în trei părți, ca să mă descurc cu pășunatul pe fâșiile de iarbă de pe marginea canalelor de irigații și a căii ferate. Așa fac și ceilalți oieri. Anul trecut am fost cu oile pe izlazul de la Budești, dar acolo a venit un medic veterinar cu exploatația în localitate și a trebuit să renunț”, a continuat oierul din Călărași.
Contracte în derulare
Pentru membrii Asociației Crescătorilor de Vaci de Carne, sezonul pastoral pare să înceapă fără probleme în ceea ce privește suprafața contractată. Președintele asociației, Dumitru Grigorean, mi-a comunicat că, deocamdată, nu a primit semnale din partea celor 400 de membri că ar întâmpina dificultăți în contractarea pajiștilor. ”Sunt în derulare contractele încheiate în anii anteriori, pentru 10 ani. De aceea cred că nu a apărut nici o reclamație legată de neatribuirea pășunilor”, mi-a spus fermierul.
Și redevență, și impozite!
În comuna Bezdead, din nordul județului Dâmbovița, Asociația Crescătorilor de Animale ”Malul de Răsună”, condusă de Liviu Bocu, a încheiat în 2019 un contract de închiriere cu primăria, pentru o perioadă de 7 ani, cu o redevență de 410 lei/ha, valabilă pentru anul trecut, pentru anul acesta valoarea redevenței urmând să fie renegociată. De precizat că asociația este obligată să plătească și impozitul pe teren! În contract, la punctul 3, lit. j, scrie negru pe alb că locatarul are obligația ”să realizeze pe cheltuiala sa lucrări de eliminare a vegetației nefolositoare și a excesului de apă”. La litera n) scrie că asociația este obligată să combată ”eroziunea și alunecarea terenului”.
În ce condiţii se poate rezilia contractul?
La articolul IX, Încetarea contractului, lit. f) scrie următoarele: ”în cazul nerespectării obligațiilor contractuale de către locatar, prin reziliere de către locator, cu plata unei despăgubiri în sarcina locatarului”. Așadar, neexecutarea lucrărilor de întreținere, asumate prin contract de orice utilizator de pășuni, poate fi sancționată de primărie! APIA nu sancționează neefectuarea acestor lucări, ci neconformitățile din cererea pentru subvenție. Responsabilitatea pentru o pășune bine întreținută aparține, în primul rând, utilizatorilor și primăriilor.
Vasile Aurel, primarul comunei Jegălia, din județul Călărași, spune că nu a fost cazul să-i sancționeze până acum pe utilizatorii izlazului comunal, fiindcă aceștia au efectuat lucări de îngrijire în fiecare an. ”Au tăiat astă toamnă toți ciulinii”, mă asigură primarul comunei de pe malul Brațului Borcea. Jegălia dispune de aproape 600 ha de pășune, închiriată de o asociație, o cooperativă, dar și de crescători individuali. ”Ei ară o parte din teren și cultivă plante furajere. Vin apoi cu animalele și pasc, sunt bine organizați. În 2013, când am venit primar, era să ne omorâm cu toții în sala de ședințe, din cauza patimilor declanșate de utilizarea izlazului. Mai sunt și acum mici certuri între fermieri, dar lucrurile deja s-au așezat. Primăria a pietruit un drum ca să ajungă mașina de lapte la ferme, funcționează în comună două făbricuțe, mai sunt câțiva tineri implicați, chiar dacă mulți dintre ei sunt plecați în străinătate”, a completat edilul-șef.
Dumitru Grigorean: ”Incertitudinea noastră e legată de mișcarea animalelor către fermele de îngrășare și către abatoare, după declararea stării de urgență din cauza pandemiei Covid-19. Dacă nu reușim să transportăm animalele în afara fermei, nu vor putea fi aprovizionate rețelele comerciale. Nu știu ce vom face”.
Articol publicat în revista Ferma nr. 6/255 (ediţia 1-14 aprilie 2020)
