Putem să ne imaginăm un licean al anului 2022 care nu îşi petrece majoritatea timpului în online? Destul de greu de închipuit…, dar nu imposibil. Noi am cunoscut un tânăr cu preocupări care implică mult efort şi reuşite pe măsură. Până să atingă majoratul, Laurenţiu Hîrtopanu este deja un exemplu demn de urmat pentru generaţia sa, pentru tinerii serioşi, muncitori şi dornici să îşi facă o afacere şi să fie pe propriile picioare de la o vârstă fragedă.
Elev în clasa a XI-a la Liceul Teoretic ”Mihail Sadoveanu” din Paşcani, la profilul biologie-chimie, Laurenţiu Hîrtopanu a crescut practic în acest mediu. Tatăl său, Costel, se ocupă de 22 de ani cu creşterea animalelor. Totul a pornit însă de la o întâmplare nu tocmai fericită. Din cauza datoriilor acumulate şi a imposibilităţii de a-şi plăti creditul luat pentru achiziţia unui tractor, acesta a plecat în Italia, unde a stat aproape trei ani. Până să se întoarcă acasă, soţia sa, Simona, primise în dar o viţică. Restul e deja istorie… Astăzi, familia Hîrtopanu deţine un efectiv de 150 de vaci de lapte, cu tot cu tineret, din care 58 aflate în lactaţie, cu o medie a producţiei zilnice de circa 19 litri pe cap de animal.
Furajare low-cost
„Am avut şi producţii mai ridicate, de 28-29 de litri, când ne bazam pe o raţie furajeră mai complexă. Acum administrăm doar siloz de lucernă şi siloz de porumb. A trebuit să modificăm reţeta din cauza creşterii preţurilor, pentru că nu mai reuşeam să ne încadrăm în bugetul de cheltuieli. Băgam bani în furaje, dar nu mai scoteam profit”, îmi explică tânărul. Făcând totul din pasiune şi cu o plăcere ieşită din comun, în vacanţa de vară acesta petrecea până la 16 ore pe zi în fermă. Mergea acasă doar ca să mănânce şi să doarmă. Acum, odată cu reluarea cursurilor la şcoală, are mai puţin timp la dispoziţie, dar cu toate astea nu există zi să nu vină să-şi vadă animalele.
Criză de personal
Efectivul de animale cuprinde 50% vaci din rasa Holstein, 45% exemplare de Bălţată Românească, iar diferenţa metişi. „Ne propunem să ajungem la 100-120 de vaci în lactaţie şi să avem totul automatizat. Ca să nu mai depindem de alţi oameni, pentru că e foarte greu de găsit forţă de muncă specializată în zootehnie. Dacă muncim în familie, şi profitul este mai mare”, argumentează ieşeanul.
Mai are un frate de 25 de ani, Sebastian, inginer în domeniul maşinilor agricole, care este şi el implicat în fermă, dar are şi alte angajamente personale. Pe viitor, Laurenţiu ar dori să studieze medicina veterinară, dar încă nu a luat o decizie în această privinţă. Spune că şapte ani sunt parcă prea mulţi. O altă opţiune pentru el ar fi zootehnia.
Îmi place să mă expun în tot ceea ce fac. Colegii de la şcoală mă încurajează
LAURENŢIU HÎRTOPANU
Crescător de vaci la vârsta de 17 ani
Cu gândul la mulsul robotizat
Mulsul se face cu patru aparate mobile. Cam două ore şi jumătate durează întreg procesul, cu tot cu spălat şi pregătit animalele pentru mulsoare. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care familia Hîrtopanu ar dori să treacă la mulsul robotizat. „Avem doi angajaţi momentan, care se ocupă de mulsul animalelor. Câteodată trebuie să ne descurcăm doar cu unul. Astă-vară, o lună întreagă nu am avut cu cine mulge. Nu mai sunt oamenii interesaţi să presteze astfel de munci. Chiar dacă le oferim un salariu atrăgător. E o problemă din ce în ce mai serioasă pentru noi”, constată Laurenţiu. Automatizarea ar fi următorul pas în dezvoltarea fermei. „Ne dorim să achiziţionăm o sală de muls. Dacă nu cumva vom trece direct la robot. Să vedem şi cum va evolua preţul laptelui, pentru că ar fi o investiţie destul de costisitoare. Până acum ne-am descurcat destul de greu. Dacă noi primim în jur de 2 lei plus TVA, vedem că la raft litrul de lapte se vinde şi cu 10 lei. Aş fi de acord să ne ia subvenţia, dar să primim un preţ corect, care să ne acopere costul de producţie”, afirmă, la rândul său, Costel.
Holstein vs. Bălţată
Din propria experienţă, Laurenţiu a constatat că vacile din rasa Holstein dau o cantitate de lapte relativ constantă pe toată perioada lactaţiei. „Pot da în jur de 35 de litri. În schimb, Bălţata Românească are o producţie de 35 de litri în primele două-trei luni de la fătare, după care aceasta scade radical. Pe de altă parte, laptele de Bălţată este mai de calitate. Are un procent de grăsime mai ridicat spre înţărcare. Se poate ajunge şi la 4,8%, în timp ce la Holstein se menţine în jur de 3,7%. Desigur, în funcţie şi de reţeta de furajare. În ceea ce priveşte conţinutul de proteine, diferenţele sunt sensibil egale”, precizează mezinul. Zilnic, din exploataţia HTP Farm pleacă 700 litri de lapte către un procesator din judeţul Neamţ, care colectează materia primă de la producători locali sau micro ferme din zona Moldovei.
Un adăpost făcut la comandă
Vacile sunt mulse de două ori pe zi – dimineaţa şi seara, la ora 4. Tineretul se află într-un grajd mai mic, de lângă gospodărie, în timp ce vacile adulte sunt ţinute în noul adăpost care măsoară 1.700 mp şi a fost ridicat în urmă cu doi ani. Poate găzdui 100 de exemplare. Proiectul iniţial prevede extinderea suprafeţei cu încă 1.100 mp. „A fost proiectat aşa cum ne-am dorit noi, inspirându-ne din ceea ce am văzut în alte ferme. Pentru că zona este inundabilă (Siretul se află la nici 200 de metri), a trebuit să ridicăm nivelul terenului cu un metru. Pentru a ne lua toate măsurile de siguranţă, am dat şi o pantă de scurgere de 3%. Grajdul a fost inaugurat în Ajunul Crăciunului din 2020”, a ţinut să menţioneze Laurenţiu.
Utilaje de ultimă generaţie
Familia Hîrtopanu lucrează şi aproximativ 100 ha de teren arabil, din care 33 ha de păşune concesionată de la primărie. Întreaga suprafaţă este întreţinută cu utilaje performante. „Lucrăm numai cu echipamente noi. Am optat în special pentru marca Krone – balotieră, cositoare, greblă şi o remorcă de recoltat furaje verzi. Mai avem o remorcă de furajare Biga Futures de 10 mc, de la producătorul olandez Peecon. Balotiera – model Varipack V165XC – achiziţionată anul trecut, a fost prima pe care Krone a vândut-o în România. Mai avem şi ceva echipamente pentru prelucrarea terenului, un plug, un combinator”, m-a asigurat Costel. Investiţiile au fost realizate parţial din fonduri europene. Soţia sa, Simona, a accesat un proiect pe Asociaţia G.A.L. ”Codrii Paşcanilor”, în valoare de 122.000 euro, finanţat în proporţie de 50% din fonduri AFIR.
Seceta, bat-o vina…
În anul agricol 2021-2022, ca peste tot, culturile au avut de suferit din cauza secetei. „La porumb siloz am scos o medie de 25 tone la hectar, jumătate din cantitatea recoltată anul trecut. La triticale, la fel, am obţinut 2,5 t/ha, după ce în 2021 am reuşit 5 tone. Am avut şi două hectare cultivate cu floare, unde am scos 2 tone”, a observat Costel Hîrtopanu. Porumbul boabe nu îl recoltase până la momentul vizitei noastre, însă estimările nu erau nici aici prea optimiste. „Condiţiile climatice ne-au diminuat producţiile. Chiar dacă am avut parte de precipitaţii în primăvară, din iulie au fost doar ploi sporadice şi necantitative. Noroc că am mai avut furaje de anul trecut. Toată vara am administrat hrană animalelor, căci iarba de pe păşune era uscată”, a remarcat fermierul.
TĂURAŞI LA ÎNGRĂŞAT
Însămânţările se fac în mod artificial de către un medic veterinar. În toamna aceasta urma să se înscrie şi Laurenţiu la un curs de învăţare pentru a face montă şi controlul gestaţiei, uşurând astfel activitatea din fermă. Pe de altă parte, produşii tăuraşi rămân la îngrăşat. „Înainte îi vindeam la câteva zile după fătare. Acum îi ţinem în fermă până la un an şi jumătate sau în funcţie de cererea de pe piaţă şi de cât de atractive sunt preţurile. Am vândut un lot de tăuraşi în luna septembrie. Din păcate, ţinem şi produşii Holstein, pentru că nu găsim cui să-i dăm. Am vândut şase tauri, care la un an şi jumătate abia au ajuns la 270-280 de kilograme în carcasă”, spune tânărul fermier.
un reportaj de
LIVIU GORDEA