Plecat din țară de aproape 7 ani, Cristian Buraga, un tânăr vasluian de nici 30 de ani, din satul Valea Grecului (comuna Duda-Epureni), s-a hotărât să se adune de pe drumurile străinătății.
A lucrat în construcții prin Suedia vreo doi ani după care s-a reprofilat ca șofer de camion străbătând drumurile europene… Cu bănuții strânși cu mare chin și-a dorit să pună pe roate o afacere…
CĂPRĂRIA, CA O PROVOCARE!
„Hai să creștem capre” – i-a zis tânărul unui cumnat. Pur și simplu să cumpărăm capre și atâta! Nu știu cum mi-a venit ideea; mă gândesc că, probabil, mi-au rămas în minte reportajele privind caprinele, animale care au o lactație mai lungă… Că puteam la fel de bine să cumpăr vaci sau oi! Nici eu și nici soția nu am crescut animale acasă, a fost o provocare pentru noi”, ne-a declarat vasluianul.
Și în anul 2021 s-a pus pe… căprărie! Prima dată a luat trei capre din rasa Carpatină de la crescătorii din satele vecine, la o săptămână încă vreo cinci și tot așa, când a intrat în iarnă cu peste 30 de animale.
STÂNA DE PE DEAL
„În primul an ne-am mutat pe deal, pe un teren viran. Am construit un saivan, am pus garduri electrice pentru pășunat. Între timp, am ocupat un loc liber, neconcesionat, undeva la 15 ha. Anul trecut nu ne-au ajuns furajele că a fost secetă, dar am avut noroc de miriștile de grâu, rapiță și mazăre rămase după treierat.
Apoi, am cumpărat cereale, dar am și închiriat o suprafață de lucernă. Fânul l-am cosit și balotat. La stână avem suficientă: mazăre, porumb și lucernă. În toamnă o să fie și licitația pentru pășunea comunală la care voi participa”, a explicat Cristian Buraga.
De asemenea, împreună cu cumnatul său are vreo 7 ha de pământ dat în arendă, o să-l scoată ca să cultive furaje, spune vasluianul care își dorește să acceseze Măsura sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.
INVESTIȚIA A DAT ROADE
„Încă de la început totul a fost bine și investiția a dat roade. Brâzeturile de capră făcute cu cheag natural (cașul, urda, telemeaua), ca și laptele proaspăt erau apreciate și căutate și nu făceam față cererii!
Le-am promovat pe rețelele sociale sau pe pagina noastră Ferma lui Matei și le-am vândut pe internet cu prețuri începând de la 35 și până la 42 de lei (mai spre toamnă) kilogramul de caș, 10 lei litrul de lapte. Pentru clienții noștri din Huși și din satele învecinate am livrat indiferent de cantitate, fie că au fost un kilogram, două, am onorat comenzile”, a susținut vasluianul.
Cu ce a mai cumpărat în toamnă, Ferma lui Matei, botezată după numele primului băiat (”iezișorul” de numai 4 anișori și jumătate înnebunit după animăluțe!), are un efectiv de 180 de capre.
CĂPRĂRIA L-A COSTAT MAI BINE DE 100.000 LEI
Când am vorbit cu Cristian Buraga era pe capra… camionului plin cu marfă undeva prin Marea Britanie. S-a săturat și vrea să vină acasă când încep fătările la capre pentru a se ocupa de fermă. Spune că o să fie un an cu mai mulți metiși și se așteaptă la vreo 250 de ieduți și ieduțe pentru că achiziționase cinci țapi din rasele Alpin franceză și Saanen pentru metisare.
„Anul ăsta o să mulg mecanic, am achiziționat o instalație cu șase posturi care a costat 4.000 de lei, un tanc de răcire a laptelui; sala pentru producerea și păstrarea brânzeturilor o avem făcută în regie proprie de anul trecut. Avem două mulsori la zi, dimineață și seara. Sperăm să ajungem aproape de 200 l de lapte colectat la zi”, a precizat Buraga.
Și a continuat cu planurile de viitor: „Anul ăsta vreau să mai iau niște capre, câteva vaci din rasa Bălțata Românească și oi țurcane, că sunt rezistente și nu-s pretențioase la mâncare, și să ridic un nou saivan. Am citit despre rasa de capre de carne Bocarp la care lucrează Institutul Palas și mă bate gândul să cumpăr un țap pentru reproducere.”
Cu timpul va avea nevoie de teren mai mult. Până acum a cheltuit mai bine de 100 000 de lei. Și-a dotat căprăria cu utilaje absolut trebuincioase: tractor cu plug și disc, cositoare, balotieră, transportor, greblă mecanică…
GREȘEALA CARE COSTĂ!
„Anul trecut a fost tare prost, am avut vreo 150 de ieduți de la 115 capre, dar am pățit un necaz și nu am avut parte de ei. Fiind la început, nu am știut cum e cu tratamentele și din păcate a intrat boala în turmă. Iezii au murit pe capete, câte 5-6 pe zi, de am rămas cu 30 în toamnă!
Caprele nu aveau lapte, anul ăsta nu o să se mai repete pățania că le-am tratat. Greșeala a fost a noastră și ne-a costat… Ar fi trebuit să mă informez!”, își recunoaște culpa crescătorul.
