• Furajul. Peste 90% dintre componentele utilizate în hrana păsărilor sunt de origine vegetală. Oferta, preţul şi calitatea vor determina, de obicei, opţiunea crescătorului pentru un ingredient sau altul. Crescătorii din foarte multe ţări sunt limitaţi în alegerea ingredientelor de bază, puţini au posibilitatea de a dispune de o gamă variată de componente. Indiferent de alegere, materiile prime trebuie să fie de bună calitate, cu o valoare nutritivă previzibilă şi uniformă. Calitatea unei materii prime care intră în componenţa nutreţurilor combinate este determinată de compoziţia ei nutritivă şi de gradul de digestibilitate. Ingredientele care vor forma nutreţul combinat nu trebuie să fie contaminate cu pesticide, toxine de origine microbiană şi agenţi patogeni.
Pentru producerea puilor de carne, respectiv a hibrizilor de carne, trebuie asigurat un nivel optim de energie şi de proteină, astfel încât raportul energo-proteic să fie corelat, asigurându-se astfel o creştere rapidă cu un minim de hrană.
Nutreţurile combinate corect alcătuite şi administrate pot duce la realizarea unor greutăţi medii de 2,4-2,8 kg la vârsta de 7 săptămâni, cu un consum de hrană de numai 4 kg, respectiv la un consum specific de 1,8 kg nutreţ combinat/kg spor.
Pentru realizarea acestui deziderat se pot folosi trei formule de nutreţuri combinate destinate puilor broiler: o formulă de demaraj, de la ecloziune la vârsta de 3 sau 4 săptămâni, o alta de creştere, de la 3-4 săptămâni la 6 săptămâni, şi o a treia de finisare, utilizată în săptămâna a şaptea. În funcţie de hibridul utilizat, aceste etape pot fi modificate astfel: perioada de demaraj de 1-21 zile; etapa de creştere: 21-35 zile; perioada de finisare: 35-42 zile.

La unii hibrizi apar diferenţe cu privire la durata şi vârsta la care puii trec în altă categorie de creştere şi de exploatare.
Conform noilor tehnologii, perioadele de creştere sunt următoarele:
– Perioada de demaraj: 0-10 zile;
– Perioada de creştere: 11-22 sau 24 zile;
– Perioada de finisare: 22 sau 24 – 42 zile.
• Apa este un element esenţial în creşterea şi exploatarea puilor. Se cunoaşte faptul că din organimul păsărilor 70% este apă, deci acordaţi o atenţie mărită adăpării. În primele 10 zile de viaţă puii consumă în fiecare zi o cantitate de apă mult mai mare decât greutatea lor corporală. Astfel, un obiectiv prioritar este asigurarea necesarului de apă în cantitatea şi calitatea optime. Din punct de vedere al analizei apei trebuie urmărite două direcţii:
1. Caracterele chimice – analizele trebuie efectuate la fiecare început de serie şi în mod obligatoriu la deschiderea unei noi surse de apă;
2. Caracterele microbiologice – trebuie analizate la ieşirea din sursă, cât şi la nivelul adăpătorilor din halele de producţie.
Apa poate ajunge în organism pe două căi: sub formă de apă de băut şi sub forma apei din compoziţia furajelor. Cantitatea de apă necesară desfăşurării proceselor fiziologice normale depinde de o serie de factori cum ar fi: natura nutreţului consumat, temperatura mediului ambiant şi nivelul de producţie. În general, se consideră ca fiind optim din punct de vedere fiziologic aportul de 2 grame de apă pentru un gram de furaj consumat. Neasigurarea temperaturii necesare puilor de carne influenţează foarte mult consumul de apă, astfel, dacă temperaturile sunt foarte ridicate faţă de normal, volumul de apă creşte uneori chiar până la dublu. În momentul în care păsările suferă de sete, primul simptom este scăderea în greutate. După această perioadă de însetare, când se revine la programul normal de administrare a apei, revenirea la greutatea optimă se face foarte greu. Din aceste motive, apa trebuie administrată păsărilor la discreţie, în sisteme de adăpare automată.
• Lumina are un rol deosebit în stimularea organismului puilor; pentru a realiza un iluminat corect, adăpătorile şi hrănitorile să fie iluminate foarte bine iar fluxul luminos trebuie să fie distribuit uniform la nivelul întregului adăpost.
• Aşternutul are un rol deosebit de important, deoarece nu permite contactul direct al puiului cu pardoseala, menţine o temperatură constantă şi absoarbe umiditatea provenită din dejecţii. Din punct de vedere calitativ, acesta trebuie să fie curat, să nu conţină germeni patogeni. Pentru a asigura o bună protecţie termică, stratul trebuie să fie gros de minimum 10 cm. Indiferent de materialul folosit – rumeguş, paie, coji de floarea-soarelui etc. -, acesta trebuie să fie uniform împrăştiat şi să deloc mărunt, pentru a preveni ingerarea acestuia de către pui.

Leonard-Constantin STAFIE
Radu ANTOHE

Sursa: Leonard Constantin STAFIE, Radu ANTOHE – “Ghid de creştere a puilor de carne”, editura Waldpress, Timişoara 2018

Un articol publicat în revista Ferma nr. 13/218 (ediţia 1-14 august 2018)