Așa se face că, de la peste 225 de mii de capete câte avea România în 1990, în gospodăriile și fermele de la noi mai sunt în prezent vreo 16.500 de bivoli, din care puțin peste 12.000 reprezintă efectivul matcă. Și acestea sunt răsfirate preponderent în ferme de subzistență iar media de vârstă a crescătorilor de bivoli este de peste 65 de ani.

SEMNE DE REVIGORARE A RASEI

Din fericire, în ultimii ani lucrurile par să se schimbe în bine. Odată cu atribuirea Registrului Genealogic pentru Bivolul românesc, Asociația Crescătorilor de Bivoli din Transilvania a reușit o mai bună evidențiere a animalelor, acesta fiind primul și cel mai important pas în vederea ameliorării rasei, precizează Călin Zanc, președintele Asociației.
Încurajator pentru evoluția fermelor este și interesul tinerilor fermieri pentru a crește și exploata bivolița pentru lapte. O activitate de nișă cu foarte bune perspective, ținând cont și de calitatea laptelui obținut, dar și de dorința celor tineri de a investi în tehnologizarea și modernizarea exploatațiilor.
Și vă ofer un exemplu de astfel de fermă, din inima Transilvaniei, locul în care bivolița pentru lapte este parte dintr-o străveche tradiție zootehnică românească.

ȘARDU, COMUNA CU ZOOTEHNIE!

Flaviu Cristorean este un tânăr de 27 de ani, clujean la origine, născut și crescut la oraș. Deși vacanțele de vară și le-a petrecut la Șardu, satul de unde vine tatăl său, n-ar fi crezut vreodată că dragostea lui față de animale îl va conduce spre ceea ce este astăzi: crescător de bivolițe.
Satul Șardu aparține de comuna Sânpaul din județul Cluj și se află la o distanță de doar 24 de km față de Cluj-Napoca, pe drumul european care duce spre Zalău. Mediul de afaceri al comunei este predominant agricol, fermele zootehnice fiind pe primul loc. Asta contrastează puternic tendința generală de depopulare a zonelor rurale…
”Am ajuns în zona industrială a satului”, îmi spune zâmbind Flaviu. Zâmbesc și eu, de bucurie, pentru că nu des mi-a fost dat să văd la un loc atâtea ferme ca la Șardu. Oi, capre, vaci cu lapte și bivolițele fraților Cristorean conviețuiesc printre dealurile și văile acestei frumoase comune. Un semn de normalitate, îmi spun! Și bine ar fi ca astfel de peisaje presărate cu ferme de animale să revină în satul românesc…

CEI DOI FRAȚI S-AU MUTAT LA ȚARĂ!

Flaviu s-a mutat la Șardu în urmă cu vreo 8 ani, la terminarea liceului. Aici este și fratele lui, Claudiu care are 33 de ani și împărtășește acceași pasiune pentru creșterea animalelor.
Deși amândoi fac în continuare naveta la Cluj-Napoca, având joburi fără nici o legătură cu zootehnia, frații Cristorean speră că va veni, în viitorul apropiat, momentul în care își vor permite să renunțe la locurile de muncă din oraș și să trăiască exclusiv din veniturile pe care le obțin din ferma de bivolițe.
Până atunci, muncă și iar muncă! Sunt momente dificile, cum a fost seceta de anul trecut, în care au prins tare bine banii din salarii, care au acoperit din nevoile fermei, mai ales pe partea de furaje.
Flaviu și Claudiu și-au stabilit în așa fel programul de lucru încât unul dintre ei să fie zilnic în fermă. Au stabilit și atribuțiile: Claudiu se ocupă de animale și de procesarea laptelui iar Flaviu a preluat partea de mecanizare, acte și vânzarea brânzei. În acest fel reușesc să se ocupe de treburile curente, dar să și investească în modernizarea activității.
Toată admirația pentru efortul și pasiunea lor, nu e puțin lucru să te ocupi, în doi oameni, de un efectiv de 85 de bivoli, din care mulg constant 20 de bivolițe iar restul este tineret!

Reușim să vindem tot ce producem, și laptele și telemeaua de bivoliță. Piața este bună. Intenția noastră este să procesăm cât mai mult din laptele obținut, chiar să ajungem la 100%!
FLAVIU CRISTOREAN
Fermier din Șardu, jud. Cluj

CARE A FOST ÎNCEPUTUL FERMEI?

La început au fost oile, și nu puține! Claudiu a ținut, timp de 10 ani, 250 de capete, ajutat din când în când de fratele său, licean la vremea aceea. Prețurile mici de valorificare i-au determinat să renunțe și să-și îndrepte atenția spre vaca de lapte, așa că au optat pentru Bălțata românească.
Știau cât de bun este laptele de bivoliță, mai ales că avuseseră un exemplar în gospodăria de la țară, când erau copii. Au decis să cumpere și o bivoliță, pentru ei. Excedentul de lapte l-au vândut pe la colegii de lucru și atunci au realizat potențialul unei ferme de bivoli.
Flaviu a început Facultatea de zootehnie și, în paralel cu studiile, au început achiziția de animale. ”Am colindat toate satele din zonă, am ajuns și în Marmureș în căutare de bivoli. Acum vreo 4 ani găseam câte un animal ținut de oameni în vârstă, la prețuri de maxim 3.500 de lei. Însă prețul s-a dublat acum. În iarnă am cumpărat o vacă adultă, de 5-6 ani, cu 7.000 de lei. A crescut interesul pentru bivoli”, îmi spune Flaviu Cristorean.

LUCERNA E FURAJUL DE BAZĂ

Terenul e o mare problemă în zonă, mai ales că pe lângă sat va trece în curând și autostrada. Pășunile și fânețele se împart între crescătorii de animale care, vă spuneam, nu-s deloc puțini, iar terenul agricol, din cauza reliefului, este și el limitat.
Frații Cristorean lucrează 15 ha pe care le cultivă cu lucernă, baza furajării pentru bivolii lor. Produc fân de bună calitate iar animalele valorifică foarte bine fibroasele. Porumbul îl cumpără. Bivolul este un animal rustic, deloc pretențios la hrană iar pe timpul verii animalele sunt ținute pe pășune. Vremea friguroasă din această primăvară a întârziat ieșirea la iarbă verde până la sfârșitul lunii aprilie. Momentul în care am vizitat ferma de la Șardu a coincis cu startul sezonului de pășunat.
Odată cu creșterea temperaturilor, a crescut și timpul de lucru al celor doi frați. Până la toamnă, ziua petrecută în fermă începe la ora 5 și se încheie seara, dupa ora 22. Însă Flaviu și Claudiu nu se plâng, ba dimpotrivă! Bine-ar fi de-ar avea și mai mult timp să se ocupe de toate treburile…

CALITATE, NU CANTITATE!

Flaviu a accesat un proiect pe ”Tânărul fermier”, care a cuprins realizarea fosei septice și sala de procesare a laptelui, aceasta din urmă fiind în curs de finalizare și autorizare ulterioară.
Bivolița nu dă mult lapte, undeva la 6-11 litri maxim pe zi, însă compensează prin calitate. O parte din producția materie primă este preluată de Cooperativa ”Calea Laptelui Transilvan”, ferma fiind membru, iar telemeaua este vândută direct clienților din Cluj-Napoca.
Ferma fraților Cristorean este de 4 ani și membră în Asociația Crescătorilor de Bivoli din Transilvania, animalele fiind cuprinse în COP.
Ca investiții, în viitorul apropiat Flaviu are în vedere o sală de muls, pentru a-și ușura munca, dar și achiziția unui tractor mai performant pentru lucrările din câmp.

Laptele de bivoliță conține cu 60% mai mult calciu decât cel de vacă. Este recomandat pentru întărirea sistemului osos și imunitar și pentru prevenirea anemiei!

un articol de
NICOLETA DRAGOMIR