La Poiana Braşov şi în toată regiunea, cu o zi înaintea celei de-a cincea ediţii a Forumului Syngenta pentru Viticultură, forum desfăşurat sub sloganul „Excelenţa în viticultură”, a nins abundent, depunându-se un strat de zăpadă de peste 40 cm. Au fost câteva îngrijorări privind sosirea invitaţilor, dar tenacitatea şi îndemânarea producătorilor de struguri şi de vin s-a văzut şi în deplasarea cu succes şi în condiţiile unor drumuri grele.
Andreea Caimac, director campanii culturi speciale la Syngenta România, a deschis lucrările forumului cu o prezentare succintă a Syngenta ca leader în agribusinessul mondial. Ceea ce se vede mai ales prin nivelul vânzărilor, care au atins cifra de 13 miliarde de dolari, din care a zecea parte, 1,3 miliarde dolari, a fost investită în cercetare. Bani mulţi, dar şi provocările sunt pe măsură, ţinând cont că şansa de a lansa şi omologa o nouă moleculă pe piaţă este de 1/100.000. Aproape ca la loto!
Imediat după Andreea Caimac (Iacobescu), Andrei Măruţescu, Head of Corporate Affairs CU România at Syngenta, a ţinut să reamintească principalele reguli care trebuiesc respectate pentru utilizarea în siguranţă a produselor de protecţia plantelor. Asta, deoarece repetiţia este mama înţelepciunii şi fiecare utilizator al acestor produse ar fi bine să ţină cont măcar de cele cinci reguli de aur pentru a evita problemele.
Până şi făinarea a venit tot din America de Nord
Aşa cum afirmă de acum binecunoscutul expert tehnic al Syngenta în protecţia culturilor viticole şi pomicole, slovenul Simon Arnsek, făinarea a venit din America de Nord undeva prin anul 1845, cel mai probabil în Anglia. Iar în 1847 apar primele semne ale făinării în Franţa. Acolo unde, peste 7 ani, această boală avea să ducă la scăderea producţiei de vin de la 54 milioane de hectolitri, la doar 11 milioane de hectolitri.
Simon Arnsek are ca principal atu faptul că a lucrat mulţi ani şi în producţie, ceea ce îi conferă o aplecare mult mai bună în comunicarea cu fermierii. Specialistul spune că făinarea (Uncinula Necator sau Erysiphe Necator) este o problemă într-o continuă creştere, mai ales din pricina dezvoltării rapide a fenomenelor de rezistenţă la substanţele cu care este tratată viţa-de-vie împotriva făinării. Şi, ce este foarte important, această boală atacă în ziua de azi toate podgoriile lumii. Din 1853, când s-au dezvoltat primele tratamente pe bază de sulf (20 kg/ha, în două-trei aplicări) şi până în ziua de azi, doar pesticidele pot oferi un control al acestei boli. Măsurile preventive sunt destul de limitate, spune specialistul sloven. De aceea, diversitatea acestor produse este destul de mare, doar în UE fiind omologate substanţe active din opt familii chimice & cyflufenamid (Dynali). Dar înainte de a vă relata cum să evitaţi crearea de rezistenţă prin utilizarea corectă a tratamentelor cu pesticide, trebuie mai întâi să ştiţi cum să o depistaţi din timp. Deşi simptomele sunt destul de dificil de observat, trebuie ştiut că în plantaţiile unde aţi avut atac cu un an înainte e aproape sigur să veţi avea probleme şi în anul următor.
Făinarea poate distruge toate părţile verzi ale viţei-de-vie
De aceea e bine să cultivaţi soiuri şi varietăţi cu sensibilitate redusă la făinare. Ca măsuri preventive este bine de ştiut că eliminarea tuturor lăstarilor care au simptome de făinare este o măsură anuală obligatorie, concomitent cu creşterea gradului de aerare a butucului, în principal prin tăieri şi desfrunziri. Lăstarii afectaţi pot fi descoperiţi uşor prin faptul că devin fragili şi se crapă uşor, iar după îmbătrânirea ciupercii, lăstarii îşi pierd culoarea verde şi devin maro, dezvoltând pete maro închis în formă de stea.
Condiţiile favorabile dezvoltării făinării sunt căldura, cu un optim de 26 grade şi un maxim de 32 grade Celsius. Dezvoltarea începe de la 6 grade Celsius în sus. Trebuie spus că lumina (radiaţia UV), ca şi apa, inhibă germinarea conidiilor, în schimb vântul poate ajuta la răspândirea acestora.
Modul de acţiune şi utilizarea mai multor familii chimice generează rezistenţa. La forum s-a discutat în parte fiecare grupă de pesticide care se folosesc în controlul şi combaterea făinării, cu recomandări stricte de folosinţă: Thiovit Jet, Topas, Dynali, Universalis şi la final tot Thiovit Jet.
Simon Arnsek spune că făinarea va continua să se dezvolte în primul rând din cauza rezistenţei, dar şi a schimbărilor climatice, combinate cu constrângerile asupra omologării şi folosirii produselor de protecţia plantelor. Soluţiile de viitor se axează pe crearea de soiuri şi varietăţi tolerante, precum şi pe măsuri profilactice, dar, părerea lui Arnsek, tot PPP cu modalităţi noi de acţiune vor fi calea cea mai bună în controlul acestei boli.
George Andron a făcut o inspecţie de front a principalilor dăunători ai viei
Mai ales despre molii (precum Lobesia botrana, Eupoecilia ambiguella şi Sparganothis pilleriana) şi acarieni (Calepitrimerus vitis, cunoscut ca Acarianul ruginii viţei-de-vie şi Colomerus vitis cunoscut şi ca Păianjenul galicol al viţei-de-vie). Lobesia botrana este cea mai răspândită molie în cultura viţei-de-vie. A fost descoperită prima dată în Austria, în anul 1776, de către Denis şi Schifferemuller. De obicei, ne spune George Andron, Key Account manager culturi speciale al Syngenta, Lobesia dezvoltă cinci forme larvare, care la maturitate pot atinge între 1 şi 1,5 cm lungime. Ouăle sunt aplatizate şi au o culoare crem-pală la depunere, devenind apoi gri. Pupele de sex feminin (5-9 mm) sunt mai mari decât cele purtătoare ale viitorilor masculi (4-7 mm). Coconul este format din fire de mătase de culoare gri-deschis. Trebuie subliniat că mărimea adulţilor este influenţată puternic de calitatea hranei larvelor. Împerecherea se face începând cu căderea întunericului, ceea ce le face vizibile la lumina farurilor. Durata de viaţă este cuprinsă între 10 şi 12 zile. Prima generaţie se hrăneşte cu inflorescenţa, iar după ce se dezvoltă, răsucesc fire de mătase peste mai mulţi muguri, formând un fel de cuib. A doua şi a treia generaţie atacă boabele, care devin maronii şi putrezesc. Este de preferat căutarea atacurilor larvare decât a ouălor depuse, deoarece căutarea pontei este obositoare şi necesită mult timp. Insecticidul Affirm acţionează rapid în diferite zone ale sistemului nervos al larvelor de Lobesia. Iar pentru controlul acarienilor, specialistul Syngenta recomandă Vertimec, care are în componenţă a doua generaţie de Mectin, ceea ce îl face deosebit de eficient în controlul acarienilor, minatorilor şi tripsului.
Excelenţa în viticultură nu poate fi realizată fără soluţii de protecţia plantelor de calitate, iar Syngenta are ce oferi pe acest segment.
SYNGENTA PREGĂTEŞTE INTRAREA PE PIAŢĂ A UNUI PRODUS PE BAZĂ DE CUPRU
Livia Roşu, expert tehnic Syngenta, ne-a spus câte ceva despre această nouă moleculă. Soluţiile pe bază de cupru sunt întotdeauna un succes! Iar acest nou produs nu se dezminte. Acţiunea lui este multi-side, cu flexibilitate în aplicare şi cu un control deosebit al bacteriilor. Poate fi folosit inclusiv în programele organice! Asta şi datorită formulării unice a două forme de cupru cu acţiune sinergică. Atât oxiclorura de cupru, cât şi hidroxidul, prin intermediul acestei formulări, declarată de Livia Roşu drept câştigătoare, au o acţiune rapidă combinată cu o persistenţă mai bună, în condiţiile unor doze mai mici de cupru/hectar. Livia Roşu a subliniat faptul că tehnologia inovatoare, denumită a Patului Fluid, este superioară tehnologiilor de până acum, determinând formarea granulelor de dimensiuni egale, ca la o ceapă. Dispersarea produsului în apă este rapidă. În cinci secunde! Iar prezenţa prafului în produsul finit este neglijabilă.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/209 (ediţia 1-14 martie 2018)
