Ținând cont de istoricul apiculturii românești pentru produsul Apilarnil, cercetătorul științific Adrian Siceanu a adus detalii, în cadrul recentei întâlniri de la Huși-Vaslui, desfășurată în prezența a peste 200 de apicultori din zona Moldovei, despre un posibil nou produs apicol, respectiv făina de puiet de trântor (stadiul căpăcit).

APICULTORII SOLICITĂ STUDIEREA NOULUI PRODUS

Ideea a fost îmbrățișată de către apicultorii prezenți, aceștia incluzând subiectul în scrisoarea oficială pe care, la finalul reuniunii au întocmit-o, semnat-o și transmis-o Ministrului Agriculturii, prin care și-au care exprimat inclusiv doleanța de a fi susținută demararea unor cercetări pentru realizarea acestui nou produs pe bază de puiet de trântor.
“Am dori ca cercetările științifice legate de produsul propus de către omul de știință Adrian Siceanu să se finalizeze cu instrucțiuni tehnice pentru producția, recoltarea, conservarea și valorificarea trituratului de puiet de trântor, precum și cu realizarea unui caiet de sarcini privind caracteristicile organoleptice, fizico-biochimice și condițiile de manipulare, ambalare, depozitare, transport și valabilitate a făinii pe bază de triturat de puiet de trântor, ca nou produs apicol”, arătau apicultorii în numele cărora s-au exprimat fondatorii Asociației Apicole „Prisaca Teonei” Huși, Andrei și Oana Ghiban.

DUBLU ROL, DUBLU AVANTAJ!

Puietul larvar de trântor este crescut pe bază de miere și polen, care sunt predigerate și transformate de către albinele doici în substanțe ușor asimilabile, acest lucru având un impact pozitiv asupra gradului de acceptare în alimentația omului comparativ cu alte produse pe bază de insecte.
Încă un avantaj al stimulării apicultorilor pentru recoltarea puietului căpăcit de trântor îl constituie reducerea nivelului de infestare cu varroa deoarece, prin biologia acarianului, în perioada sezonului activ, cea mai mare parte a acarienilor se află în faza reproductivă în puietul de trântor.
Ca urmare, recoltarea constantă a puietului de trântor căpăcit în scopul diversificării producțiilor apicole reprezintă și o metodă ecologică de combatere a varroozei.
”Susținem propunerea de a demara cercetările pentru obținerea și standardizarea acestui produs nou – făina de puiet căpăcit de trântor, deoarece potențialul de producție este foarte mare la nivel de țară, având în vedere faptul că se poate recolta o cantitate, în medie, de aproximativ 1 kg de puiet căpăcit de trântor/sezon/familia de albine din care se pot obține prin liofilizare cca 30% substanță uscată”, precizează apicultorii.

SEMNAL DE ALARMĂ PRIVIND HIBRIDAREA INTERRASIALĂ

Apicultorii au mai semnalat în mod oficial faptul că un accent important în dezvoltarea unei apiculturi competitive trebuie pus și pe protecția și ameliorarea fondului genetic al rasei Apis mellifera carpatica, fără de care nu se poate vorbi despre realizarea și diversificarea producției apicole și valorificarea materialului biologic prin stupinele de producție, multiplicare și selecție.
„În acest sens, sunt necesare măsuri mult mai clare pentru a combate fenomenul de hibridare interrasială promovat pe piața internă a materialului biologic. Am rugat și, în continuare, rugăm Ministerul agriculturii să intensifice eforturile de promovare a rasei locale și de susținere a apicultorilor prin programul de ameliorare și conservare a rasei locale care necesită sprijin financiar în activitatea de ameliorare și protecție a rasei locale”, subliniau Andrei și Oana Ghiban.

STANDARDUL MIERII DE SALCÂM

O altă mare problemă care îi preocupă mult pe apicultori este cea legată de clasificarea mierii de salcâm și standardul mierii de salcâm.
„Am aflat că la ora actuală standardul de miere nu mai corespunde realităților din practică deoarece mierea de salcâm, sortimentul cel mai valoros din punct de vedere al prețului de valorificare, poate fi declasificată ca urmare a neîndeplinirii unei singure cerințe: procentul de grăuncioare de polen de salcâm (de minim 20%) din totalul de grăuncioare de polen de la speciile de plante care pot apărea natural în mierea de salcâm.
Acest fapt a fost remarcat și semnalat de mai mulți apicultori, iar în urma unor analize și teste derulate s-a constatat că mierea de salcâm, în condiții naturale, atinge cu greu standardul specific, în special din cauza morfologiei florale, fiind cel mai adesea sub pragul de 20%, dar și probabil pe fondul schimbărilor climatice care au modificat compoziția florală și cantitatea de nectar/polen în perioada înfloririi salcâmului. Ca urmare, rugăm să se ia în considerare în planul tematic de cercetare al proiectelor din Planul Sectorial ADER 2023-2025 finanțarea unui proiect de cercetare care să clarifice aceste aspecte pentru a putea fundamenta o analiză temeinică și modificarea standardului pentru mierea de salcâm”, precizau cei doi apicultori hușeni.

MIEREA, CEL MAI FALSIFICAT ALIMENT ÎN ROMÂNIA!

Cât privește calitatea produselor apicole de pe piața din România și prețurile acestora, vicepreședintele ROMAPIS, Constantin Dobrescu, sublinia la Huși faptul că în România se manifestă în mod accentuat și păgubos, unele probleme importante, precum cazurile numeroase de falsificare a mierii comercializate.
„Semnalul meu este legat de faptul că mierea este, poate, unul dintre cele mai falsificate alimente din România. Falsificarea are ca efecte scăderea calității produsului de la raft și a bunului renume al produsului. Există anumite regiuni unde pur și simplu s-a ajuns la o așa-numită artă a falsificării, fiind foarte greu de deosebit o miere autentică de una falsificată. Deși există o lege promulgată în vara anului 2020, privind informarea consumatorilor despre proveniența mierii de albine de pe raft, aceasta nu se respectă, din cauza faptului că nici până astăzi nu s-au publicat normele metodologice de aplicare! Prin modificarea din Legea Apiculturii, produsă în anul 2020 s-a obținut un lucru foarte important, respectiv obligativitatea oricărui procesator/comerciant, din țară și din străinătate, de a eticheta produsul într-un mod care să informeze consumatorul asupra produsului. Numai că, din punctul meu de vedere, încă nu s-a facilitat informarea completă a consumatorului. Noi am fi dorit ca pe etichetă să se noteze în mod obligatoriu atât țările din care provin, de exemplu, componentele unui sortiment de miere polifloră, cât și proporția contribuției la amestecul de miere.”, puncta Constantin Dobrescu, Vicepreședinte ROMAPIS.

SE CERE SCHIMBAREA STANDARDULUI DE CLASIFICARE!
Cercetătorul Adrian Siceanu spune că a înaintat către ministrul Agriculturii un proiect în care argumentează de ce actualele condiții de clasificare a mierii de salcâm sunt discriminatorii. „Am subliniat de ce apicultorii au doar de pierdut din această cauză. Din discuțiile cu apicultorii și cu specialiștii rezultă că standardul privind procentul de granule de polen de salcâm în miere ar trebui să se reducă la 12-14%, iar în cadrul analizelor de laborator acesta trebuie să fie corelat întotdeauna cu alte caracteristici fizico-chimice și în special cu raportul fructoză/glucoză”.

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi