În prezent, peste 80% din necesarul de surse de proteine pentru creșterea animalelor în Uniunea Europeană (UE) este importat din țări non-UE. În același timp, schimbările climatice vor crește costul proteinelor animale și al furajelor, din cauza unei cereri crescute de suprafeţe mari de pământ şi de apă pentru cultura plantelor furajere.

INSECTELE, SURSĂ DE PROTEINĂ

Făina de insecte ar putea reprezenta un potențial înlocuitor al ingredientelor proteice din hrana animalelor. În ultimii ani, insectele sunt considerate una dintre cele mai promițătoare alternative la ingredientele proteice (șroturile de soia și făina de pește) pentru hrana animalelor. După aprobarea utilizării produselor derivate din insecte în hrana peștilor, este de așteptat ca în următorii ani UE să extindă autorizația și pentru alte animale de la care se obțin produse alimentare.

Insectele sunt o sursă potențială de proteină care ar putea contribui la eliberarea terenurilor pentru cultivarea plantelor necesare pentru consumul direct al populatiei umane.

Legislația UE avansează și ia în considerare insectele comestibile ca hrană pentru om, fiind considerat un aliment nou.

DIN DEŞEURI ÎN PROTEINE!

Insectele reprezintă o potențială alternativă de proteine deoarece cresc și se reproduc cu ușurință, pot fi crescute pe deșeuri biologice și pot transforma biomasa reziduală într-o sursă de hrană de mare valoare. Larvele de insecte produc peptide antimicrobiene pentru a se proteja de infecțiile microbiene și, în plus, aceste peptide sunt funcționale și în hrana păsărilor. Hrana care conține peptide antimicrobiene îmbunătățește performanțele de creștere, digestibilitatea nutrienților, sănătatea intestinală și funcția imunitară la păsări.

Insectele transformă deșeurile în proteine și reduc excreția totală de azot, mirosurile și emisiile de metan, contribuind astfel la protecţia mediului.

Musca soldatului negru (BSF, Hermetia illucens) este una dintre principalele specii luate în considerare pentru creșterea insectelor la scară largă, având în vedere capacitatea lor de a transforma subprodusele agroindustriale cu valoare scăzută în biomasă bogată în proteină.

Subprodusele organice din industrie (de la fabricile de bere, etanol, industria petrolieră) oferă posibilități mari ca substrat pentru producția la scară largă de către BSFL, deoarece sunt furnizate continuu, în cantități mari și cu o compoziție chimică adecvată creșterii insectelor.

UN PLUS DE IMUNITATE

Exoscheletul insectelor este format în principal din chitină, care îmbunătățește sistemul imunitar al puiului. Puii de carne hrăniți cu dietă care conține făină de insecte au o rezistență mai bună la boli și un răspuns imunitar ridicat datorită efectului prebiotic al chitinei.

De asemenea, chitina din dietă oprește creșterea Escherichia coli şi Salmonella spp.  Proprietățile hipolipidemice și hipocolesterolemice ale chitinei determină obţinerea de carne mai slabă, prin scăderea grăsimii corporale la puii de carne.

Proteina din insecte este foarte digerabilă (77-98%) cu un nivel crescut de aminoacizi esențiali.

EFECT ANTIMICROBIAN DOVEDIT

Insectele ar putea fi folosite fără efecte negative asupra performanţelor animalelor, sănătății sau calității produselor obținute de la animale. Întrucât, în prezent, creșterea rezistenței la antibiotice este foarte îngrijorătoare, există interesul pentru utilizarea larvelor de muşte soldat negru (BSFL) (Hermetia illucens) ca produs cu efect antimicrobian. Acestea au potenţialul de a controla agenții patogeni datorită proprietătilor antimicrobiene care apar în mod natural. De asemenea, adăugarea în hrana animalelor a făinii de BSFL poate modifica microbiota intestinală, îmbunătățind productivitatea animalelor și calitatea cărnii.

Făina degresată de insecte poate fi încorporată în proporție de 5% în furajele combinate destinate păsărilor și suinelor putând substitui, după caz, parţial șrotul de soia și parțial sau total făina de pește. Dacă vi se oferă această materie primă pentru hrana păsărilor, nu ezitați să o folosiți.

TABEL COMPOZIŢIA CHIMICĂ A FĂINII DE INSECTE

g/100 g substanță uscată (SU)

SU – substanță uscată; PB – proteină brută; GB – grăsime brută; NDF – neutral detergent fibre; ADF – acid detergent fibre; ADL – lignină

Se constată că BSFL are un conținut ridicat de macroelemente relevante (Ca, P, K, Mg) și microelemente (Mn, Fe, Zn), cu un raport Ca/P de 4,2. Nivelul de Ca, mineralul major al BSFL, este dependent de substrat și tinde să crească în stadiul de pre-pupa și pupa.

Proteina din făina de insecte conține aminoacizi esențiali (lizină, metionină și leucină) în cantități mai mari decât în șrotul de soia, fiind similari făinii de pește.

PROFILUL DE ACIZI GRAŞI

Făina de insecte prezintă nivele reduse de acid linoleic în comparație cu șrotul de soia. Comparativ cu făina de pește conține nivele mari de acizi grași omega 6 și nivele scăzute de acizi grași omega 3. Insectele sunt îmbogățite în acizi grași care au proprietăți antimicrobiene. Unul dintre acestea, acidul lauric, este cunoscut pentru activitatea antibacteriană și antivirală.

TABEL PROFILUL ÎN AMINOACIZI A FĂINII DE INSECTE

g/100 g SU

un articol de

LAVINIA ŞTEF

UŞV Timişoara