Noul sediu cu suprafața de 7.000 mp dispune de 16 laboratoare, o aulă, amfiteatre și săli de curs și de seminar.
55% dintre absolvenți ajung să profeseze în domeniu
Sorin Cîmpeanu, rectorul USAMV București, a explicat importanța existenței Facultății de Biotehnologii: „Este prima facultate de Biotehnologii în peisajul învățământului superior românesc. În total, în România avem 557 de facultăți, dar numai una este Facultatea de Biotehnologii. Facultatea se află în plin proces de dezvoltare. 55 la sută dintre absolvenții acestei facultăți își găsesc un loc de muncă în cercetare, dar și în cadrul unor companii de prestigiu care manifestă deschidere pentru aplicarea noilor tehnologii”. În noua clădire, studenții au laboratoare performante de biologie moleculară, de enzimologie și de biochimie.
Emblemă a agriculturii românești
Un subiect sensibil, cel al cercetării, a fost atins de ministrul Agriculturii Achim Irimescu, care a apreciat că este esențial ca absolvenții Facultății de Biotehnologii să își găsească locuri de muncă în țară, pentru a contribui la dezvoltarea acestui sector și să continue ceea ce au învățat în timpul facultății. „Facultatea de Biotehnologii este încă tânără, dar în lume, fără biotehnologii nu se poate dezvolta producția agroalimentară. În condițiile în care până în 2050 se prevede că se va dubla cererea de alimente, cred că soluția nu mai poate veni decât de la cercetare și partea de biotehnologii. În condițiile în care știm cu toții că bolile și dăunătorii devin tot mai rezistenți la produsele chimice clasice, cred că biotehnologiile reprezintă o soluție. Știm foarte bine că în lume, cam 30 la sută din profitul din agricultură se obține din cultivarea de plante rezultate în urma biotehnologiilor”, declara șeful Agriculturii despre un domeniu pe care-l vede în viitor ca emblemă a agriculturii românești.
„Numai dacă ne gândim la cât de bine ar putea face un cartof rezistent la gândacul de Colorado, și ne imaginăm cât de profitabilă poate fi această activitate de cercetare în contextul Facultății de Biotehnologii. La biotehnologii avem un decalaj față de SUA, nu e un secret, dar acest decalaj reprezintă o cale de dezvoltare și sper ca, prin sprijinul Facultății de Biotehnologii, să recuperăm acest decalaj”, a adăugat Achim Irimescu.
Festivitatea de deschidere a fost urmată de simpozionul aniversar al celor 20 de ani de învățământ universitar în biotehnologie. Între subiectele abordate s-a numărat: „Disfuncționalitatea sistemului de biotehnologii din Europa”, susținută de Beat Spath, director EuropaBio, precum și „Importanța soiei modificate genetic în zootehnie”, prezentată de Iuliana Ionel, reprezentant al Institulului de Economie Agrară din București.
Despre concluziile acestor teme vom scrie pe larg într-una din edițiile viitoare ale revistei Ferma.
Articol publicat in revista Ferma nr. 20 (181) din 15-30 noiembrie 2016
