Viața dintr-un scaun cu rotile a devenit o provocare. Dan Ionescu a făcut liceul agricol în localitate. „Liceul m-a ales prima dată”, spune zâmbind fermierul din Voinești. Normal că la profil horticol. Doar era la un pas de stațiunea de cercetare. Apoi a prins dragoste de meserie și a dat examen la facultate, tot la horticultură. A făcut-o la fără frecvență, în timp ce lucra la stațiunea pomicolă, culmea, ca apicultor. Abia după terminarea facultății a devenit, practic, cum s-ar spune, pomicultor. 

A crescut odată cu livezile din zonă. Primăvara și floarea de măr, toamna și fructele roșii și aromate, iernile cu dalbe flori și merele din beci. Așa au trecut anii. Din 2004 până în 2007 a fost angajat la ANCA (Consultanță Agricolă). Dar primul proiect european l-a făcut pe pielea lui. A modernizat livada de lângă casă și a achiziționat utilaje. Apoi, acum opt ani, a venit accidentul. După ce s-a recuperat cu ajutorul soției, care este asistent medical, a fost nevoit să se adâncească în muncă pentru a trece peste gândurile negre. Așa că, practic, a luat viața de la cap. Cu ambiție și tenacitate!

Cel mai greu este să comasezi cât de cât suprafețele

După ce oamenii și-au luat înapoi livezile, la Revoluție, a urmat o perioadă destul de instabilă și improprie performanței. Sunt locuri în care pe o suprafață de 20 hectare sunt câteva sute de proprietari. „E aproape imposibil de comasat. Pentru al doilea proiect, înființarea a 4,5 ha de măr superintensiv, am fost nevoit ca pe lângă cele 2,5 ha ale familiei să arendez și să cumpăr. Arenda este 30% din producție, dar o plătesc din anul șase, când deja, practic, mi-am amortizat investiția”, povestește Dan Ionescu. În total muncește zece hectare: 5,5 ha cu măr superintensiv, două hectare cu păr (superintensiv), 0,6 ha cu cireș (tot superintensiv) și două hectare de plantație clasică. În curând speră să transforme și aceste două hectare într-o livadă superintensivă. Și o va face cu certitudine!

Face parte din Cooperativa „Frutis Voinești”

„Frutis Voinești” e mai mult o cooperativă de familie. Sunt cinci membri în total. Din păcate, plătește impozit pe marfa vândută prin cooperativă și în același timp plătește și norma de venit ca persoană fizică. Degeaba a fost la minister la consultări, că legile au ieșit tot cum au vrut guvernanții. Așteaptă totuși noua lege a cooperației, cu speranța de a reuși să aducă mai mulți membri în cooperativă. Din păcate, oamenii nu vor să se asocieze. Nici nu accesează fonduri europene. Preferă să facă investiții din buzunarul lor sau cu ajutorul creditelor de consum. „Doar Măsura 141 din vechiul PNDR a avut ceva succes. Cât privește Submăsura 4.1. a (Investiții în exploatații pomicole.), îmi pare foarte greu de accesat. Sunt atâtea studii de făcut aiurea (mă refer la o lagună pe care mi-aș dori să o fac) și avize, certificate de urbanism (pentru îngrădirea cu sârmă). E un pic cam descurajant, cu toate că ministerul declară sus și tare că se luptă să aducă simplificări în metodologia de aplicare pentru fondurile europene, trebuie să recunosc că nu am găsit nici o schimbare în bine. Ba din contra!”, încheie fermierul răspunsul la întrebarea dacă submăsura 4.1 a a adus facilități față de PNDR-ul trecut. 

Livezile superintensive produc de trei ori mai mult decât cele clasice

Oricum Jonathanul a degenerat și nu mai poate fi ținut prea mult în depozit. Acum deține plantat material din Olanda. La măr are soiuri precum Golden, Gala, Idared, Braeburn (foarte productiv) și Grenny Smith. Pe cele două hectare cu păr a ales soiurile Kaiser (Jambon), Abatele Fetel, Alexander și Decana Comisiei. „Perele se vând bine și au costuri de întreținere mai mici, dar au probleme în lipsa unui depozit cu atmosferă controlată”, ne spune Dan Ionescu. Cireșul l-a cultivat pentru că aduce un venit mai devreme. Din păcate, soiurile care se coc în iunie sunt atacate masiv de grauri. 

Livezile intensive plantate în 1964 arată încă foarte bine. Iar florile le făceau să arate tinere și viguroase. Dar, chiar și așa, pline de rod, nu pot produce mai mult de 30-35 t/ha. Și asta, în anii foarte buni. Pe când potențialul livezilor superintensive de măr trec lejer pragul de 80 t/ha. „În al cincilea an de la plantare am trecut de 40 t/ha. Anul acesta sper că se va dubla producția”, privește fermierul cu speranță spre viitorul apropiat. 

E bine că aici a scăpat de brumele târzii. Nu același lucru s-a întâmplat și în zona unde are livada clasică. „Oricum, anul acesta suntem cu cel puțin două săptămâni înainte față de un calendar normal”, completează fermierul din Voinești. 

Va trebui să se gândească serios la un depozit, recunoaște încă tânărul pomicultor. 

Dan Ionescu are contract cu lanțul de magazine Supeco 

Fermierul are avantajul că a reușit să se listeze la un supermarket. „Nu obțin prețuri de Carrefour, dar dacă vând cu peste doi lei/kg, pentru mine este ok!”, spune Dan Ionescu. Are în schimb probleme cu forța de muncă. Se ajută mult cu neamurile. Când am fost la Voinești, cumnatul lui se ocupa de stropit. Dar forța de muncă este o problemă în zonă. Chiar dacă la tăierile din primăvară cu patru oameni face cât făcea înainte cu 20 de oameni într-o livadă clasică. Iar resturile vegetale le toacă pe loc. Întreținerea spațiului dintre pomi o face cu utilaje. 

Și culesul e mult mai lejer. „Și un copil poate culege în livada superintensivă”, adaugă pomicultorul. Dar dacă oameni la muncă nu se găsesc, se confruntă în schimb cu furturi. I-au furat cablul care ducea la instalația de fertirigare. Îl avea pozat aerian. Acum a fost nevoit să îl îngroape. Iar la plantare i-au furat 80 de puieți. Terenul e intabilat, a îngrădit livada, dar hoții nu se jenează să sară gardul.

Dan Ionescu e o lecție de viață. Și are tot timpul un zâmbet de învingător pe față. Și toate minunățiile din livada lui sunt realizate de un om care a învățat pe propria lui piele că nu există „nu pot”, ci numai „nu vreau”!

RAPĂNUL, BOALA CU CARE SE CONFRUNTĂ ÎN LIVEZILE DE MĂR

Protecția livezii o asigură folosind produse de la Syngenta, BASF și Bayer. În fapt, are o relație cu Agricover care este furnizor pentru toate aceste mari firme. Și își permite să pregătească un pachet divers pentru o combatere eficientă. Ca evidențieri, a rostit numele produselor Chorus, Score, Karate Zeon și Embrelia. Pe lângă Rapăn, a mai pomenit și viermele mărului, un alt dăunător cu probleme în zonă. 

Ca metodă de prevenție, încearcă să mențină curat spațiul dintre rânduri. Lângă pomi este tot timpul lucrat, iar pe culoar nu lasă iarba să crească prea mult. „Acolo e locul unde dăunătorii își fac de cap”, spune pomicultorul dâmbovițean. 

Articol publicat in revista Ferma nr.10(171) 1 – 15 iunie 2016