Prețurile la gaze s-au triplat, fabricile de îngrășăminte din Europa intră în faliment. De ce continuăm să importăm fertilizanți chimici din Rusia?
Într-un context economic dificil, în care prețurile gazelor naturale au explodat, Rusia continuă să joace un rol important pe piața europeană a îngrășămintelor. Deși importurile directe de gaze din Rusia au fost oprite, o parte semnificativă a gazului rusesc ajunge în continuare în Uniunea Europeană, sub formă de îngrășăminte minerale.

Această situație ridică întrebări despre dependența Europei față de acest tip de produse și despre impactul asupra economiei și mediului, scrie Agrarheute.
Rusia ocupă un loc major pe piața de îngrășăminte
În ciuda sancțiunilor și în urma închiderii unor fabrici din UE, Rusia a umplut rapid golul rămas pe piață. În prezent, 20% din îngrășămintele utilizate în Germania provin din Rusia. Acest lucru este posibil deoarece gazul, deși nu mai este importat direct, este transformat în Rusia în produse finite, precum îngrășămintele minerale.
Conform lui Marco Fleischmann, reprezentant al producătorului Yara, prețurile la gaze au crescut de trei ori față de perioada anterioară războiului din Ucraina. Acest fapt a dus la creșterea costurilor de producție în Europa și la pierderea competitivității față de Rusia, care produce la costuri mai mici.
Îngrășăminte cu amprentă mare de carbon
O altă problemă majoră este impactul asupra mediului. Îngrășămintele produse în Rusia au o amprentă de carbon de două ori mai mare decât cele din Uniunea Europeană. În timp ce producția din UE eliberează aproximativ 3-4 tone de CO₂ pe tonă de azot, în Rusia această valoare ajunge la 7-8 tone. Acest lucru este cauzat de tehnologiile mai puțin eficiente și de lipsa unor reglementări stricte privind poluarea.
Dependența UE de îngrășămintele rusești: o problemă economică și strategică
Închiderea fabricilor europene de îngrășăminte, în special din Germania, a fost accelerată de costurile ridicate ale gazului. În paralel, exporturile din Rusia au crescut de patru ori de la începutul războiului din Ucraina. Acest dezechilibru a dus la creșterea dependenței față de Rusia, în loc să o reducă.
Dezechilibru total pe piața îngrășămintelor! Cât de mult vor mai urca prețurile?

Deși gazul rusesc este teoretic interzis, acesta intră pe piața europeană sub formă de produse rafinate. Mai mult, aceste îngrășăminte beneficiază de taxe de export relativ mici, ceea ce face ca prețurile să fie competitive în comparație cu produsele europene.
Piața se confruntă cu un dezechilibru profund, caracterizat de creșteri alarmante ale prețurilor, alimentate de factori economici globali și regionali. În primele săptămâni ale lunii ianuarie, prețurile au atins niveluri record, iar perspectivele sugerează o continuare a acestui trend ascendent.
Începând cu luna ianuarie, prețurile îngrășămintelor, în special cele pe bază de azot, au înregistrat creșteri abrupte. Un factor esențial îl reprezintă prețurile ridicate ale materiilor prime, precum gazele naturale, care au rămas stabile la un nivel ridicat, de 46 euro/MWh. Această situație afectează direct costurile de producție, făcând ca produsele europene să fie mai scumpe.
Soluții pentru o industrie europeană competitivă
Pentru a reduce dependența de importurile rusești, Asociația Industriei Agricole (IVA) din Germania propune măsuri urgente, precum:
- Dezvoltarea energiilor regenerabile și a hidrogenului verde, pentru a scădea costurile de producție.
- Scutirea industriei europene de taxe suplimentare, precum taxa de stocare a gazelor.
- Introducerea de tarife mai mari pentru importurile rusești, pentru a proteja producătorii locali.
Aceste măsuri ar putea crește competitivitatea producătorilor europeni și ar reduce impactul negativ asupra mediului, în contextul unei piețe globalizate din ce în ce mai complexe.
Dependența Europei de îngrășămintele rusești subliniază nevoia urgentă de reforme economice și ecologice în UE. Creșterea investițiilor în tehnologii verzi și în surse alternative de energie ar putea transforma provocările actuale într-o oportunitate de a construi o industrie mai sustenabilă și mai independentă.