BULĂ VERDE – a se citi ambițiile de înverzire ale Europei, asumate prin Pactul Verde. NU PUTEM RENUNȚA la pesticide, în condițiile în care nevoia de hrană la nivel mondial e din ce în ce mai mare și alternativele de combatere necesită foarte mulți bani pentru cercetare și foarte mulți specialiști prezenți în câmp și în laboratoare!
Aceasta este concluzia Congresului European de Entomologie, ediția a XII-a, desfășurat în Creta, Grecia, în perioada 16-20 octombrie 2023.
România a fost reprezentată la Congres de Emil Georgescu, entomolog de la INCDA Fundulea și încă 4 specialiști. 900 de entomologi din toată lumea, specialiști în domeniul combaterii dăunătorilor din culturile agricole au participat la acest eveniment.
L-am întrebat pe Emil Georgescu dacă a participat cineva din partea Comisiei Europene. Răspunsul a fost negativ, deși mi s-ar părea normal ca noile prevederi ale Politicii Agricole Comune să fie puse față în față cu realitățile din câmp…
Specialistul de la INCDA Fundulea spune că la eveniment au fost prezentate prea puține cercetări pe cultura mare, cele mai multe fiind orientate pe dăunătorii din horticultură. Iar despre neonicotinoide nu s-a discutat nimic!
ROMÂNIA MAI ARE CÂȚIVA ENTOMOLOGI. E NEVOIE DE CÂTEVA SUTE!
Cercetarea agricolă pare să nu reușească să țină pasul niciunde în lume cu speciile invazive, cum este gândacul japonez, care pun presiune din ce în ce mai mare pe culturile agricole.
Diabrotica virgifera (Viermele vestic al rădăcinilor de porumb) face o gaură de 2 miliarde de dolari anual în bugetul agriculturii americane și a dezvoltat rezistență inclusiv la toxinele din porumbul transgenic iar Molia verzei rezistă la substanțele active din noua generație, necesitând mai multe tratamente pentru combatere.
În ultimii ani, fermierii au probleme din ce în ce mai mari cu larvele moliei verzei în culturile de rapiță de toamnă. Pagubele produse la nivel mondial se ridică la 4-5 miliarde de dolari pe an! Molia verzei este prima insectă la care s-a găsit rezistență la toxinele bacteriei entomopatogene Bacillus thuringiensis. De asemenea, în SUA, Australia, America de Sud sau Asia sunt culturi modificate genetic pentru a fi rezistente la dăunători. Ei bine molia verzei a devenit rezistentă la multe toxine ale plantelor de rapiță modificate genetic!
Emil Georgescu – INCDA Fundulea
VEȘTILE NU SUNT BUNE!
Temperaturile ridicate din această toamnă sunt adevărat combustibil pentru dăunători, la fel cum s-a întâmplat și în ultimii 2-3 ani.
Și afidele își fac de cap în culturi. ”În unele toamne am văzut o densitate foarte mare de afide, de peste 100 exemplare/plantă, chiar peste 200 de exemplare /plantă. În solele netratate am observat reduceri ale densității plantelor mai mari de 70%. Mai mult, afidele pot să transmită viroze la rapiță”, atenționează Emil Georgescu.
Specialistul a prezentat la Congresului European de Entomologie un poster cu tema: MOLIA VERZEI (Plutella xylostella), dăunător problemă la cultura rapiței în sud-estul României
