Evaluarea pajiştilor pe bază de releveu floristic II - Revista Ferma
4 minute de citit

Evaluarea pajiştilor pe bază de releveu floristic II

Producţia furajeră utiă a pajiştilor – metoda floristică. Producţia de iarbă (masă verde) a unei pajişti se determină pe suprafeţe de probă prin cosire, cântărire şi determinarea prin uscare la aer a cantităţii de fân sau în laborator în etuvă a producţiei de substanţă uscată.

DSC01516ap119a_b

Dacă pentru recoltarea în regim de fâneaţă nu sunt probleme cu determinarea producţiei, întrucât terenul este îngrădit, probleme mai dificile apar pe păşuni, unde este necesară îngrădirea suprafeţelor de probă pentru a le feri de animale.

Vaci_b

Întrucât în teritoriu, aşa cum am scris şi în prima parte a acestui articol, sunt unele greutăţi privind îngrădirea şi paza suprafeţelor de probă, se propune o nouă metodă de determinare indirectă a producţiei de iarbă prin evaluare, având la bază releveele floristice şi indicii de producţie a speciilor furajere (M) componente din covorul ierbos (Tabelul 1).
Formula de calcul pentru determinarea indicelui mediu de producţie de masă verde furajeră (IM) ale fitocenozelor de pajişti permanente:

form1a119_b
În care:
4 ….. 9 = indici (note) de apreciere specii furajere;
P (%) = participare specie în covorul ierbos
După calcularea IM al asociaţiei prin înmulţirea cu coeficienţii din tabelul 1, se estimează producţia de fitomasă valorificabilă de animale, în tone la hectar. Prin această metodă simplă de apreciere a producţiei de masă verde (iarbă) valorificabilă de către animale, bazată pe releveul floristic a unei fitocenoze, se aduce un aport esenţial la stabilirea capacităţii optime de păşunat cu animalele a unei pajişti permanente.

Determinarea încărcării cu animale a pajiştilor sau capacitatea de păşunat
După determinarea producţiei de masă verde sau fitomasă utilă a unei pajişti, se poate trece la stabilirea încărcării cu animale într-un sezon de păşunat. Durata optimă a sezonului de păşunat pe pajişti este prezentată în tabelul 2.
Necesarul de iarbă pentru o unitate de vită mare UVM pentru o zi este de circa 65 kg, luând în calcul resturile neconsumate şi variaţiile sezoniere sau anuale ale producţiei, influenţată mai ales de perioadele de secetă şi de alte intemperii. Astfel, înmulţind durata sezonului optim de păşunat cu necesarul zilnic de iarbă (65 kg/UVM) rezultă necesarul total de iarbă pentru perioada de vegetaţie.
Dacă determinăm producţia unei pajişti prin cosire în spaţii îngrădite înainte şi după păşunat, se poate stabili mai precis un coeficient de folosire reală a unei pajişti (Cf) după formula:

 form2a119_b

În acest caz, pentru determinarea încărcării cu animale a unei pajişti (IP) sau capacitatea de păşunat (CP) se aplică formula:

 form3a119_b

În care:
Pt = producţia totală de iarbă;
Cf = coeficientul de folosire;
Nz = necesar zilnic de iarbă;
Zp = număr zile de păşunat (sezon).

O altă metodă face apel la împărţirea producţiei de iarbă utilă la hectar la necesarul de iarbă /UVM/ sezon de păşunat, rezultând încărcarea optimă cu animale sau capacitatea de păşunat (CP) a unei pajişti, conform formulei:

 form4a119_b

Pentru a calcula numărul posibil de animale la păşunat pe specii şi categorii este necesar să cunoaştem coeficienţii de transformare din şi în UVM (Tabelul 3). În acest mod se obţin rezultate directe privind încărcarea oiptimă cu animale, mai pe înţeles, nefiind necesare calcule suplimentare de transformare din total UVM în echivalentul de număr specii şi categorii de animale posibil la păşunat într-un sezon de vegetaţie pe o anumită fitocenoză sau tip de habitat de pajişte permanentă.
În concluzie, metoda indirectă de evaluare a producţiei, calităţii şi încărcării cu animale a păşunilor pe bază de releveu floristic este adresată îndeosebi specialiştilor care întocmesc proiecte de amenajament pastoral, buni cunoscători ai florei şi vegetaţiei pajiştilor, cât şi fermierilor crescători de animale care în mod obligatoriu trebuie să aibă un minim de cunoştinţe despre compoziţia covorului ierbos al pajiştilor pe care le deţin, asemenea confraţilor lor din Uniunea Europeană cu zootehnie pastorală dezvoltată.

 

TABELUL 1: INDICI DE PRODUCŢIE PENTRU SPECIILE FURAJERE ŞI ESTIMAREA PRODUCŢIEI UTILE LA HECTAR A PAJIŞTILOR PERMANENTE NEFERTILIZATE

tab1fura119_b
TABELUL 2: DURATA SEZONULUI OPTIM DE PĂŞUNAT

 tab2fura119_b

TABELUL 3: COEFICIENŢII MEDII DE TRANSFORMARE ÎN UVM ŞI NECESARUL DE IARBĂ PENTRU DIFERITE SPECII ŞI CATEGORII DE ANIMALE

 tab3fura119_b

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/233 (ediţia 1-14 aprilie 2019)

 

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →