Impactul TTIP asupra României a fost dezbătut la jumătatea lunii aprilie de către Lucian Cernat, economist-șef al Direcției generale de comerț a Comisiei Europene, împreună cu Vlad Vasiliu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România și Florin Jianu, președinte Consiliului Național al IMM din România.
A fost lansat și cel mai recent studiu cu tema „Cât de important este TTIP pentru România”. „Studiul creionează strategia națională în perioada intrării în vigoare a acordului TTIP. Sunt prezentați pașii esențiali care trebuie făcuți de mediul de afaceri românesc pentru a fi pe deplin pregătiți de a beneficia de acest acord comercial. Elementele cheie unde comerțul european poate avea un impact considerabil sunt: crearea de locuri de muncă, salarii și capacitatea de susținere a IMM-urilor. Ca o concluzie a studiului, pentru a calibra mai bine strategia națională de export în orice țară europeană, trebuie să începem să ne cunoaștem foarte bine exportatorii”, spune Lucian Cernat.
La finalul studiului sunt enumerate 10 priorități pentru România. Una dintre acestea include nevoia de identificare a cel puțin o mie de exportatori direcți către SUA pentru a vedea care sunt principalele bariere non-tarifare. Pentru acest lucru, trebuie creată o platformă electronică de consultare a celor 600 de IMM-uri în mod regulat. Mai trebuie identificate firme românești cu produse asemănătoare celor deja exportate în SUA. Se va pune problema relansării agenției de promovare a exporturilor românești cu o nouă strategie bazată pe obiective clare și în strânsă legătură cu alte instituții. Firmele exportatoare actuale pot fi folosite drept catalizatori pentru crearea unor clustere de export sau a unor lanțuri de producție locală pentru a genera un număr mai mare de exportatori. Se pot folosi instrumentele de finanțare europeană care să acopere elementele mai puțin forte în infrastructura comercială românească.
Din România exportă tot firmele străine!
Cu acest material se urmărea deschiderea unei dezbateri mai largi privind competitivitatea la export a României. „Există o serie de lucruri de pus la punct pentru România înainte ca TTIP să intre în vigoare. Acestea vizează IMM-uri, investiții străine, logistică (transport), inclusiv o strategie națională. România are de recuperat în privința numărului de IMM-uri care sunt exportatori direcți. Pentru a ajunge la media europeană, România ar trebui să aibă 300 de IMM-uri în plus care să exporte în mod direct. Peste 80% dintre firmele cu potențial de export sunt cu capital străin, sunt filiale ale investitorilor străini. La nivel global, România are 6.000 de exportatori în afara spațiului UE”, spune Lucian Cernat.
Situația destul de slabă a exportatorilor români a fost pusă pe tapet de Vlad Vasiliu, secretar de stat în Ministerul Economiei: „Există peste 22.000 de firme exportatoare, număr foarte mic. În 2014, 650.000 de firme și-au depus bilanțul financiar. Doar 3% din aceștia sunt exportatori. Peste 70% din exporturi se adresează spațiului UE și numai 17% din exporturi se datorează firmelor cu capital românesc. Restul de 83% sunt exporturi realizate de firme cu capital străin”.
O soluție ar putea fi o strategie națională pentru stimularea mediului de afaceri românesc pentru cei care au capital 100% autohton și exportă. „TTIP este o premisă bună, dar trebuie să ne facem temele acasă. Este nevoie să ne impunem mai mult un punct de vedere asupra unor chestiuni precum vizele, arbitrajul comercial…”, propune Florin Jianu, președinte Consiliul Național al IMM din România.
Important este și ceea ce exportăm. E nevoie de o valoare adăugată mare a exporturilor. „Pe lângă numărul de exportatori, noi trebuie să ne uităm cum exportăm, ce exportăm și care este valoarea adăugată a acestor exporturi. Dacă noi nu dezvoltăm producția internă inovativă, ca să exportăm produse inovate în România, fabricate în România, și exportăm numai produse manufacturate, nu avem succes. Trebuie să exportăm inteligent și inteligență, nu să exportăm mână de lucru ieftină. România nu mai rezistă în următorii 10-15 ani cu exporturi bazate pe competitivitate generată pe formă de muncă ieftină”, este de părere Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România.
Barierele non-tarifare, un obstacol pentru exportatori
O problemă identificată a exportatorilor este existența barierelor non-tarifare. Pentru a înțelege aceste bariere, a fost realizat un chestionar paneuropean, care are o componentă și pe România, fiind ales un eșantion reprezentativ de exportatori către SUA. „A fost realizat în două etape, la început prin telefon și apoi prin discuții individuale cu exportatorii pentru a înțelege care sunt bariere non-tarifare care împiedică exportatorii europeni să vândă în SUA. Punctul de plecare a fost TTIP, dar am extins apoi pentru exportatori și pe alte piețe. Concluziile nu sunt complet validate, dar există suspiciunea că o mare parte din aceste bariere non-tarifare (licențe, permis de export, certificate de conformitate, etichetaj) se manifestă în țara de origine. Cu alte cuvinte, marea parte a barierelor se află, de fapt, în România!”, spune Lucian Cernat.
Articol publicat in revista Ferma nr.9(170) 15 – 31 mai 2016
