Ervin Berde este un tânăr fermier din Gidfalău, jud. Covasna care reuşeşte să ţină sub control, printr-un bun management, o fermă cu un efectiv total de peste 840 capete, din care 350 de vaci la muls. Munca intensă de ameliorare, furajarea şi condiţiile bune de întreţinere dau roade, producţia medie zilnică fiind de 30-31 de litri de lapte/vacă.
OBIECTIV: 35 LITRI LAPTE/VACĂ
Fermierul livrează zilnic 11.000 de litri de lapte, dar este loc şi de mai bine. „Anul agricol trecut a fost unul bun din punct de vedere agricol, doar că preţul laptelui a fost mic, au fost situaţii în care preţul abia acoperea costurile de producţie. Ţinta noastră este să ajungem la o producţie medie de 35 de litri/vacă/zi, dar trebuie să echilibrăm toţi parametrii astfel încât să rămânem profitabili”, ne-a declarat Ervin Berde.
FURAJELE SE PRODUC ÎN FERMĂ
Ervin Berde lucrează o suprafaţă totală de 235 ha, cultivată în cea mai mare parte cu porumb pentru siloz şi porumb pentru boabe, dar şi secară de toamnă (30 ha) şi lucernă (15 ha).
Primăvara, din secară se face semisiloz şi se seamănă porumb pentru siloz (hibrizi cu FAO mic) sau iarbă de Sudan. Succesul culturii duble depinde de nivelul precipitaţiilor din perioada de vegetaţie. De multe ori, iarba de Sudan merge mai bine pentru că este mai tolerantă la secetă şi creşte destul de repede, cu puţin noroc chiar şi până la 3 metri înălţime!
Din păcate, furajele proteice, care sunt şi cele mai costisitoare, trebuie cumpărate, iar preţul acestora a aproape s-a dublat faţă de anul trecut.
350 LA MULS, 250 LA SUBVENŢIE
Există încă mari diferenţe între ajutoarele pe care le primesc fermierii crescători de vaci cu lapte. Spre exemplu, deşi are 350 de vaci la muls, Ervin Berde primeşte subvenţie (sprijinul cuplat) doar pentru 250 vaci. „Pentru mine, subvenţia primită pe cap de animal este mult mai mică. Nu este corect, dacă produci lapte cu o mie de capete ar trebui să primeşti subvenţie pentru toate” consideră fermierul.
De altfel, între fermierii mari şi micii fermieri mai sunt o serie de diferenţe în ceea ce priveşte sprijinul acordat de către stat. „Eu raportez fiecare animal care iese din fermă pe caz de forţă majoră (moartă sau la abator) şi anunţ APIA. După care, am primit subvenţia numai în februarie pentru că au fost o serie de controale. În schimb, fermierii care nu au avut mişcări de efectiv au primit subvenţia încă din decembrie”, spune Ervin Berde.
PROIECT: 5 ROBOŢI PENTRU MULS
În urmă cu şase ani, atunci când am făcut o vizită de studiu la mai multe ferme de vaci de lapte din Olanda şi am văzut la lucru roboţii de muls, Ervin Berde a spus „viitorul sunt roboţii”. Şi a avut dreptate. În anul următor vizitei noastre în Olanda şi-a cumpărat primii roboţi pentru alăptat viţei, iar acum a depus un proiect pentru dotarea cu cinci roboţi de muls.
Mulsul se face acum într-o sală de muls cu 2×8 locuri şi durează mai mult de 3 ore/mulsoare. Singura soluţie pe care fermierul o vede pentru eficientizarea mulsului este trecerea la mulsul automat, cu roboţi.
Vezi aici 2 ARGUMENTE PENTRU ROBOŢII din ferma de vaci!
COOPERATIVĂ CU BENEFICII!
A apărut un adevărat trend în România, prin înfiinţarea de cooperative doar pentru a fi câştigate puncte în proiectele depuse pe măsura 4.1. şi finanţare de 90%. Dar un număr foarte mic din aceste cooperative funcţionează cu adevărat. „Eu am făcut o cooperativă împreună cu alţi patru fermieri din comună, fiecare cu 10-20 de vaci, fermieri care vor să producă şi mai mult lapte. Dar din 15 decembrie livrăm laptele prin cooperativă şi deja membrii cooperativei au beneficii, deoarece primesc în plus cu 40-45 de bani/litru de lapte”, ne-a declarat fermierul.
ÎMPREUNĂ CÂŞTIGĂ MAI MULT!
Prin Cooperativă au cerut de la procesator tancuri de răcire şi cu ajutorul sfaturilor primite de la nutriţionistul Milk Prod, micii fermieri membri au reuşit să crească procentul de grăsime de la 3,68% până la 4,15. Aşa fiecare ştie pentru ce lucrează şi au înţeles că dacă produci grăsime şi proteină primeşti bonificaţie. „Prin Cooperativă încercăm să ne ajutăm între noi, nu doar să obţinem de la UE beneficii suplimentare. Am depus un proiect pentru dotarea cu utilaje: o combină pentru furaje şi remorci mari pentru împrăştiat gunoi, maşini care să ne ajute pe toţi. Chiar dacă nu se vor aproba toate aceste proiecte, cu siguranţă vom câştiga în viitor”, spune Ervin Berde.
Tot ce producem în sectorul vegetal este folosit pentru furajarea animalelor, nu vindem nimic. Anul trecut, din fericire, am reușit să producem cam tot necesarul de porumb boabe şi siloz.
ERVIN BERDE
Fermier Gidfalău, jud. Covasna
CONTROALE DOAR PENTRU UNII…
Sunt multe situaţii în care se fac mari diferenţe între fermierii mici, „particulari” şi fermele comerciale. Spre exemplu, controalele de mediu se fac doar la fermele mari şi societăţi comerciale, dar nu se fac şi la cei care nu au autorizaţie de mediu pentru că aceştia „nu există” pentru Garda de mediu. De asemenea, firmele plătesc pentru multe acţiuni sanitar-veterinare (TBC, de exemplu), în timp ce „particularii” nu plătesc nimic pentru aceste proceduri!
Ervin Berde doreşte să înfiinţeze şi un grup de producători. Astfel vor putea accesa noi proiecte şi vor beneficia de facilităţi fiscale, cum ar fi deducerea a 10% din cifra de afaceri, bani care vor fi împărţiţi între membrii asociaţiei.
un articol de
GHEORGHE GHIŞE
