Avizul ştiinţific abordează o solicitare a Comisiei Europene privind bunăstarea viţeilor, ca parte a strategiei ‘De la fermă la consumator’. EFSA a fost rugată să furnizeze o descriere a sistemelor comune de creştere şi a consecinţelor aferente bunăstării, precum şi a măsurilor de prevenire sau atenuare a pericolelor care conduc la acestea. Astfel, dovezile ştiinţifice arată că viţeii cu contact limitat cu mama lor suferă frecvent de stres de izolare şi incapacitate de alăptare. Pentru a-şi îmbunătăţi starea de bine, animalele tinere trebuiesc ţinute cu mama lor cel puţin o zi, deşi se recomandă un contact mai lung datorită beneficiilor de bunăstare atât pentru viţel, cât şi pentru vacă. De asemenea, viţeii au nevoie de spaţiu suficient pentru a se odihni şi a se juca, pe lângă faptul că e nevoie să li se asigure acces la aşternut și confort.

Aport crescut de fibre

Experţii EFSA au identificat nu mai puţin de 15 consecinţe asupra bunăstării, extrem de relevante. Tulburările respiratorii, incapacitatea de a efectua un comportament de explorare sau de căutare a hranei, tulburări gastroenterice şi stresul de grup sunt cele mai frecvente stări de disconfort întâlnite în sistemele de creştere. Recomandările pentru îmbunătăţirea bunăstării viţeilor includ creşterea spaţiului acordat, menţinerea acestora în grupuri stabile încă de la o vârstă fragedă, asigurarea unui management bun al colostrului şi creşterea cantităţilor de lapte. În plus, viţeilor ar trebui să li se asigure suprafeţe de culcare deformabile, apă printr-o suprafaţă deschisă şi furaj grosier tăiat lung. Potrivit experţilor EFSA, hrana fibroasă tăiată lung, cum ar fi fânul, ar trebui să fie furnizată viţeilor de la vârsta de două săptămâni, iar cantitatea să crească treptat. Sunt necesare aporturi mari de fibre pentru a acoperi nevoile de ruminare şi de fier, argumentează specialiştii.

Nevoia de socializare

În ceea ce priveşte recomandările specifice pentru sistemele de creştere a viţeilor, EFSA sfătuieşte păstrarea viţeilor în prima săptămână de viaţă în grupuri mici, de 2 până la 7 exemplare şi de vârstă similară, pentru stimularea comportamentului social. De asemenea, pentru a se putea odihni într-o poziţie relaxată, viţeii ar trebui să aibă suficient spaţiu – cel puţin 3 metri pătraţi pe cap de animal, iar pentru a putea îndeplini un comportament de joc complet, suprafaţa recomandată ar fi de 20 metri pătraţi per individ. Studiul a demonstrat că un viţel adăpostit într-un ţarc de grup în care i se alocă o suprafaţă mai mică de 1,8 metri pătraţi are şanse mai mari să dezvolte boli respiratorii. Consecinţele asupra bunăstării viţeilor ţinuţi în ţarcuri cu spaţiu limitat includ restricţia de mişcare, probleme de odihnă şi incapacitatea de a efectua un comportament de joacă.

Înţărcare individuală

Recomandările de hrănire includ furnizarea unor cantităţi mari de lapte – pe zi, aproximativ 20% din greutatea corporală în primele patru săptămâni de viaţă şi acces permanent la apă potabilă. Înţărcarea bruscă prin scăderea cantităţilor de lapte trebuie evitată. În schimb, ea ar trebui efectuată, de preferinţă, individual (de exemplu, în funcţie de aportul de hrană solidă). În plus, evenimentele de transport, amestecarea şi regruparea ar trebui, de asemenea, evitate pe cât posibil, prin îngrăşarea tăuraşilor în ferma de origine sau în unităţi din apropiere. Dacă tăuraşii urmează să fie transportaţi, călătoriile lungi (adică mai mari de 8 ore) ar trebui evitate, iar animalele nu ar trebui să treacă prin pieţele de licitaţie, susţin reprezentanţii Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară.

Recomandări de bune practici

Recomandările pentru îmbunătăţirea practicilor actuale de creştere a viţeilor includ menţinerea acestora în grupuri stabile cu alţi viţei (masculi sau femele) de la o vârstă fragedă, creşterea spaţiului acordat per animal, permiterea unor zone de culcare dedicate cu suprafeţe de odihnă deformabile (de preferinţă aşternut) şi păstrarea viţeilor în spații cu o bună ventilaţie. Dacă sunt ţinuţi în aer liber, viţeii trebuie protejaţi de căldură şi de frig, având acces la umbră sau la un adăpost izolat şi cu aşternut uscat, izolat, dacă se află în regiuni reci.

Demersuri legislative

EFSA a evaluat sistemele de creştere utilizate în Uniunea Europeană pentru viţei şi a identificat pericolele la care sunt expuse animalele şi consecinţele asociate pentru bunăstarea lor. Evaluarea oferă consiliere ştiinţifică pentru a sprijini luarea deciziilor de către legislatori, ca parte a revizuirii în curs a legislaţiei Uniunii Europene privind bunăstarea animalelor. O propunere legislativă a Comisiei Europene este aşteptată în a doua jumătate a anului 2023. Comisia a solicitat mai multe avize ştiinţifice de la EFSA cu privire la bunăstarea animalelor de crescătorie în cadrul strategiei sale ‘Farm to Fork’. EFSA a publicat deja evaluări privind bunăstarea porcilor de crescătorie, a puilor de carne şi a găinilor ouătoare, respectiv a animalelor în timpul transportului.

Viţelul este considerat un exemplar bovin cu vârsta de până în 6 luni, iar recomandările cuprinse în studiul EFSA se referă atât la viţeii crescuţi în fermele de lapte, cât şi în cele de carne.

SIGURANŢA LANŢULUI ALIMENTAR

„Bunele practici de bunăstare a animalelor nu numai că promovează bunăstarea intrinsecă a acestora, ci ajută şi la creşterea sănătoasă a lor. Acesta este un element cheie pentru siguranţa lanţului alimentar, având în vedere legăturile strânse dintre bunăstarea animalelor, sănătatea animală şi bolile transmise prin alimente, în conformitate cu principiile One Health”, argumentează EFSA.

un articol de

LIVIU GORDEA