Povestea lui Marius Boroi este frumoasă şi fascinantă prin simplitatea ei. Mai întâi, a absolvit cursurile liceului de marină în anul 2005, calificându-se în frumoasa meserie de tehnician reparaţii de motoare navale. După câteva luni de la examenul de bacalaureat a plecat în primul său voiaj ca motorist, cu gândul de câştiga ceva bănuţi într-o perioadă scurtă şi de a-i investi în construcţia unui solar. Când a venit din primul său voiaj, s-a înscris la Facultatea Maritimă Constanţa. Nu i-a plăcut şi a renunţat. Apoi, a intrat la Universitatea Ovidiu, secţia de Horticultură. După cinci curse pe mare s-a întors acasă să-şi împlinească visul din copilărie. Strânsese un capital de 17.000 de dolari. În urmă cu 14 ani, aceasta era o sumă frumuşică! Marius Boroi a primit 4.500 mp de teren în curtea bunicilor săi, care proveneau dintr-o familie de bulgari, grădinari de faimă în zonă. Imediat a cumpărat un solar cu structură metalică din ţeavă zincată, aproape nou, folosit doar doi ani de zile. „În 2004, am produs 4.000 fire de răsaduri pentru mine. Le-am plantat pe 1.500 mp de solar. Tin minte că atunci, din cauza umezelii şi a căldurii toride, am avut probleme cu căderea plăntuţelor, o boală păgubitoare”, îşi aminteşte agricultorul.
Acum, Marius Boroi are tot 1.500 mp de solarii, iar în aer liber cultivă aproape un hectar de teren. Produce predominant legume în sistem ecologic. „Fusesem asociat cu cineva şi avusesem o fermă mai mare, de vreo 3.000 mp de solar, dar am renunţat pentru că nu dispuneam de toate utilităţile şi nu era rentabilă treaba acolo. Aşa că mi-am restrâns activitatea. Dar nu e important să ai zece hectare de solar, ci contează câţi bani faci! Ce profit aduci în societate! Raportat valoric, cei 1.000 mp pe care-i cultiv eu echivalează cu 50 hectare de cultură mare. Asta este importantă: profitabilitatea”, ne-a declarat Marius Boroi.
Răsadurile aduc venituri frumoase
Legumicultorul produce material biologic de legume, în speţă răsaduri. Dispune de spaţii protejate încălzite în care realizează material săditor de calitate, profesional, pentru toate speciile de legume ce pot fi cultivate în România: tomate, ardeioase, vinete, castraveţi, ridichi de lună, gulii, salată etc. „În general, 65% din cantitatea de răsaduri pe care o producem o reprezintă tomatele. Avem hibrizi cu fructe mai mari de 4-500 g, chiar şi spre un kilogram; avem unele soiuri cum este Inimă de bou, precum şi tomate de mici dimensiuni care se pot tăia în patru pentru aperitive, pretându-se foarte bine la anumite evenimente.
Sămânţa de tomate, din păcate, este adusă din străinătate. În România, material biologic de calitate există mai puţin şi nu-i competitiv cu cel din afară. Avem cercetători de mare valoare, o recunosc, dar din păcate statul nu a investit atât de mult să dezvolte cercetarea legumicolă. Sunt companii care au 40-50 de hibrizi în portofoliu. Iar noi, ca ţară, să aveam doar câţiva, de-i poţi număra pe degetele de la o mână! E o ruşine mare!”, a susţinut cu o oarecare amărăciune constănţeanul.
În acest an, a produs lejer 100.000 de fire de răsad, pe care le-a livrat la sfârşitul lunii martie şi începutul lui aprilie. Preţul de vânzare a fost undeva la 1,7 lei firul, cu TVA inclus. Şi-a făcut un portofoliu de clienţi fideli, în genere cultivatori cu mici suprafeţe de grădină din Constanţa şi din judeţele învecinate. Produce pe bază de comandă.
Legumicultura este o afacere de familie în care lucrează împreună cu fratele său Cristian, mai mic cu patru ani decât el, iar la nevoie mai cheamă la lucru alţi doi-trei oameni.
Urmează extinderea fermei
„Acum (15 august a.c. – n.r.) în solar am roşii. Sunt înscris în Programul Tomata şi este al treilea an de când beneficiez de subvenţia de 3.000 de euro. Suntem pe finalul primului ciclu de producţie şi va trebui să înfiinţez o cultură de ridiche de lună sau de salată. Am în intenţie să măresc suprafaţa de cultivare a legumelor în solarii şi-n câmp, pentru că producerea răsadurilor este o activitate sezonieră”, a precizat cultivatorul.
După ce a început afacerea în comuna Grădina, i-au urmat exemplul şi alţi tineri, dornici de muncă şi de câştig. Nu sunt foarte mulţi, dar au suprafeţe destul de mari şi o activitate destul de intensă. De aceea, Marius Boroi nu-şi ascunde bucuria de a putea fi util consătenilor săi. Între timp, şi-a definitivat şi studiile de specialitate. Firesc, a urmat şi un masterat pe cultura legumicolă ecologică.
„De când m-am născut pot spune că mă ocup cu legumicultura. Bunicii mei au fost buni legumicultori, părinţii mei s-au ocupat şi ei cu grădinăritul. (…) Nu-s bătrân de vârstă, ci de problemele pe care le-am pătimit. Mai întâi mi-a decedat tatăl, apoi bunicii. Când s-a ridicat la Ceruri tata, eram în voiaj, navigam prin Caraibe, şi ai mei mi-au ascuns acest lucru. Am trecut printr-un divorţ, mi-a murit sora, mi-a luat foc casa! Nu-i uşor!”
UN PROIECT BLOCAT
Dorinţa cea mai mare a lui Marius Boroi a fost să ridice o sală de cursuri şi o seră modernă pentru loturi experimentale. Intenţiona să ţină acolo cursuri gratuite pentru vreo 40-50 de copii, în spaţii supermoderne, şi să cheme studenţii de la Horticultură în timpul orelor de practică. Ce s-a ales de planurile lui? „Am depus proiectul în valoare de 200.000 de euro. Aveam totul: terenul, utilităţile, autorizaţiile necesare, am avut finanţare şi apoi s-a blocat! S-a schimbat ministrul Agriculturii şi odată cu el şi legislaţia, ghidul de accesare, condiţiile de eligibilitate. Aşa că finanţarea din banii europeni s-a redus la jumătate. Am refăcut dosarul cu toată documentaţia. Apoi, când a trebuit să fac investiţia, nu am mai avut bani în cont! Aveam de încasat de la CJ Constanţa o sumă mare de bani şi nu am primit-o la timp! Asta m-a blocat şi m-a dat peste cap! Sunt hotărât să-mi realizez visul. Voi relua totul de la capăt”, a susţinut legumicultorul.
Ce se întâmplase? În 2012, Consiliul Judeţean Constanţa a iniţiat Programul „Consumăm produse româneşti”, prin care se distribuia primăriilor undeva la 2.500 de solarii moderne, fiecare a câte 100 mp, echipate la gata cu instalaţie de picurare, plase de umbrire, plase antiinsecte, inclusiv răsaduri şi consultanţă de specialitate. Un an mai târziu, Marius Boroi a câştigat licitaţia pentru furnizarea răsadurilor necesare derulării programului judeţean, în valoare de 552.825 lei. Anual producea peste un milion de fire la alveolă, pe care le transporta gratuit către beneficiari. Însă după câţiva ani, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au inclus Programul Consumăm produse româneşti pe lista cazurilor anchetate şi, astfel, s-a renunţat la el, iar legumicultorul din Grădina a rămas fără banii pe care se baza pentru a-şi cofinanţa proiectul.
Articol publicat în revista Ferma nr. 16/243 (ediţia 15-30 septembrie 2019)
